"Scopul proiectului este extinderea gradului de acces la serviciile de banda larga si accesarea gratuita de catre cat mai multi utilizatori a informatiilor de care au nevoie, prin intermediul diverselor dispozitive dotate cu capacitati de acces la Internet fara fir", se arata intr-un comunicat al MCSI.

Costurile de acces la Internet vor fi acoperite de MCSI timp de un an de zile, se precizeaza in comunicat.

Potrivit datelor ministerului, 211 hotspot-uri au fost instalate in cursul anului precedent, prin investitii de 590.000 de lei, fara TVA.

Primele 11 au fost instalate de Societatea Nationala de Radiocomunicatii in orasele Botosani, Brasov, Piatra Neamt, Ploiesti, Ramnicu Valcea, Slatina, Suceava, Targoviste si Targu Mures. "A urmat instalarea de catre Romtelecom a inca 200 de hotspot-uri in 32 de judete", se mentioneaza in comunicat.
 

Cele sase proiecte de acte normative sunt: Legea privind cadrul national de interoperabilitate, Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, Legea privind Registrele Electronice Nationale, Legea privind masurile minime de securitate ale sistemelor informatice din administratia publica, Ordonanta de Urgenta privind regimul infrastructurii retelelor de comunicatii electronice si Ordonanta de Urgenta privind modificarea si completarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului.

Gabriel Sandu a subliniat ca accelerarea adoptarii solutiilor moderne in ansamblul societatii romanesti reprezinta o prioritate strategica a Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale.

"Desi situatia concurentiala pe piata serviciilor de telefonie fixa a evoluat mult in perioada 2004-2008, ANCOM a constatat ca Romtelecom ramane un furnizor cu putere semnificativa pe ambele piete de gros analizate, precum si pe piata cu amanuntul a serviciilor de acces. Este insa necesar ca anumite obligatii impuse Romtelecom sa fie retrase pentru ca unele lucruri pot fi reglate acum de concurenta existenta pe piata", a declarat, joi, intr-un comunicat, presedintele Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM), Catalin Marinescu.

Obligatiile Romtelecom propuse de ANCOM pentru retragere vizeaza controlul tarifelor prin respectarea anumitor plafoane tarifare si interzicerea practicarii unor preturi excesive sau "de ruinare", precum si interzicerea conditionarii furnizarii serviciului de acceptarea de catre utilizatorii finali a unor prestatii suplimentare, fara legatura cu serviciul solicitat. In plus, autoritatea vrea sa elimine si obligatia privind evidenta contabila separata.

Pe de alta parte, ANCOM vrea sa mentina in sarcina Romtelecom obligatiile de selectare si preselectare a operatorului, respectiv obligatia de a oferi abonatilor sai posibilitatea de a utiliza, pentru apeluri, serviciile oricarui furnizor de servicii de telefonie destinate publicului, cu care este interconectat, si interzicerea conditionarii achizitionarii unui serviciu de achizitionarea altui serviciu (obligatia de a nu conditiona furnizarea serviciilor de acces la puncte fixe de acceptarea de catre utilizatorii finali a unor prestatii suplimentare, fara legatura cu serviciul solicitat, cum ar fi, de exemplu, minutele incluse).

In ceea ce priveste pietele de gros de originare a apelurilor la puncte fixe si tranzit al apelurilor prin retele publice de telefonie, analizele de piata realizate arata ca Romtelecom are in continuare putere semnificativa, principalele criterii care au stat la baza acestei concluzii fiind cota de piata de peste 50% inregistrata pe ambele piete, existenta unor bariere ridicate la intrarea pe piata si la schimbarea furnizorului si lipsa concurentilor potentiali.

"In consecinta, ANCOM a decis sa mentina toate obligatiile impuse anterior in sarcina furnizorului cu putere semnificativa, respectiv obligatia de a permite accesul si utilizarea unor elemente specifice ale retelei si a infrastructurii asociate in vederea furnizarii serviciului de originare la puncte fixe a apelurilor si a serviciului de interconectare in vederea tranzitului comutat, alaturi de obligatia de transparenta, de nediscriminare si de control al tarifelor, inclusiv de fundamentare a tarifelor in functie de costuri", se mai spune in comunicatul ANCOM.

Institutia de reglementare va notifica atat Comisia Europeana cat si autoritatile nationale de reglementare din celelalte state membre ale Uniunii Europene cu privire la setul de masuri propuse, acestea putand sa transmita catre ANCOM comentarii si observatii in termen de o luna de la data notificarii.

Setul de masuri propuse de ANCOM au fost luate joi, in cadrul unei sedinte a Consiliului Consultativ.

Totodata, ANCOM a dezbatut, joi, cu reprezentantii industriei de profil, modificarea si completarea regimului de autorizare a furnizorilor de servicii postale.

"Astfel, prin decizia adoptata astazi, autoritatea a clarificat regimul de autorizare generala, reglementand si situatia persoanelor straine care doresc sa furnizeze servicii postale in Romania, avand in vedere si situatia solicitantilor care au sediul principal al comertului in statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European in contextul libertatii de a presta servicii si a dreptului de stabilire prevazute de Tratatul de instituire a Comunitatii Europene", se mai spune in comunicat.

Totodata, s-au adus modificari cu privire la documentele ce trebuie transmise de persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale si au fost reglementate si doua noi cazuri de incetare a dreptului de a furniza servicii postale, respectiv intrarea in faliment a furnizorului si dizolvarea ori incetarea in orice alt mod a existentei acestuia.

"Decizia detalieaza si procedura suspendarii dreptului de a furniza toate sau anumite categorii de servicii postale ca sanctiune, stabilindu-se faptul ca aceasta va putea fi dispusa, prin decizie a presedintelui ANCOM, pentru un termen de cel mult sase luni", se mentioneaza in comunicat.

Modificarea acestei decizii a fost necesara si pentru a clarifica anumite prevederi legate de prestarea serviciilor de colectare, respectiv, de livrare a trimiterilor postale, aceste servicii putand fi efectuate si de catre terti, in numele si pe seama furnizorului de servicii postale, in baza unui contract incheiat in forma scrisa cu acesta.

Decizia ANCOM va fi trimisa spre publicare in Monitorul Oficial si va intra in vigoare la trei zile de la publicare.
 

Comisia a trimis, joi, Romaniei o scrisoare de punere in intarziere, aceasta fiind prima etapa a unei proceduri privind incalcarea dreptului comunitar.

"Garantarea faptului ca structurile guvernamentale responsabile cu reglementarea nu sunt implicate in acelasi timp in detinerea si controlul companiilor de telecomunicatii de stat reprezinta unul dintre principiile care asigura independenta si impartialitatea autoritatilor nationale de reglementare in acest sector. De asemenea, aceasta separare face ca reglementarea sa fie in interesul consumatorilor si al concurentei efective, factorul determinant al pozitiei de lider a Europei in sectorul telecomunicatiilor", a declarat, intr-un comunicat, comisarul european pentru telecomunicatii, Viviane Reding.

Ea a precizat ca principiul trebuie respectat in toate cazurile in care ministerele indeplinesc sarcini de reglementare in domeniul telecomunicatiilor.

"Prin urmare, fac un apel la autoritatile romane sa se asigure ca Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale din Romania indeplineste aceasta cerinta legala", a incheiat oficialul CE.

Comisia a reiterat joi apelul adresat Romaniei de a se asigura ca autoritatile de reglementare in sectorul telecomunicatiilor nu au interese de afaceri pe aceasta piata.

Conform normelor UE din sectorul telecomunicatiilor, Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI) din Romania exercita unele atributii care reprezinta competente specifice de reglementare, printre care alocarea si atribuirea benzilor de frecventa radio si, mai ales, adoptarea tabelului national de alocare a benzilor de frecventa, precum si elaborarea proiectelor actelor normative adoptate de Guvern privind gestionarea spectrului de frecvente radio.

In acelasi timp, MCSI indeplineste atributiile pe care statul roman le are in calitate de actionar la doua societati care furnizeaza retele si/sau servicii de telecomunicatii, respectiv Romtelecom si S.N.R. S.A. – "Radiocom", si desfasoara activitati de control in cadrul acestora.

"In conformitate cu normele UE din sectorul telecomunicatiilor, statele membre care pastreaza drepturi de proprietate sau control asupra companiilor care furnizeaza aceste servicii trebuie sa asigure separarea structurala efectiva a functiei de reglementare de activitatile legate de proprietate sau control", se arata in comunicatul Comisiei Europene.

Curtea Europeana de Justitie a stabilit, pe 6 martie 2008, ca, in cazul in care functiile de reglementare sunt indeplinite, chiar si partial, de catre ministere, statele membre trebuie sa se asigure ca aceste autoritati nu sunt nici direct, nici indirect implicate in activitati legate de exercitarea drepturilor de proprietate sau control asupra companiilor.

Procedura privind incalcarea dreptului comunitar se inscrie in cadrul eforturilor Comisiei de a asigura independenta si impartialitatea autoritatilor nationale de reglementare.

Aceasta este a doua procedura privind incalcarea dreptului comunitar initiata de Comisie impotriva Romaniei in legatura cu independenta autoritatii de reglementare in sectorul telecomunicatiilor.

Prima procedura privind incalcarea dreptului comunitar a fost initiata in luna ianuarie, in urma deciziei de anul trecut a premierului de a demite presedintele autoritatii nationale de reglementare in sectorul telecomunicatiilor si, mai apoi, in urma unei hotarari judecatoresti de suspendare a acestei decizii, a deciziei de a restructura si redenumi aceasta autoritate.
 

Masura a fost luata in urma presiunilor exercitate de Franta, care are o legislatie foarte dura in ceea ce priveste protejarea drepturilor de proprietate intelectuala. Autoritatile franceze au introdus deja o serie de reguli potrivit carora utilizatorii care pirateaza continut pot fi deconectati de la internet cel putin un an.

In Marea Britanie, situatia este asemanatoare. Utilizatorii care vor descarca in mod repetat fisiere ilegale vor fi deconectati fara hotarare judecatoreasca. In acest context, premierul Gordon Brown admite ca accesul la Internet este la fel de important ca apa, gazul sau electricitatea intr-o casa.
 

Pe fondul acestei situatii, in data de 9 septembrie MCSI a lansat un nou apel de proiecte in cadrul operatiunii 3.2.1 'Sustinerea implementarii de solutii de e-guvernare si asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar', in valoare de 142 milioane lei, din care aproximativ 116 milioane lei din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) si 26 milioane lei din bugetul de stat.

Suma maxima cu care poate fi finantat un proiect ajunge la 21,5 milioane lei la nivel national si 5,5 milioane lei la nivel local. Rata de cofinantare este de suta la suta pentru ordonatorii de credite finantati integral de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, bugetul asigurarilor pentru somaj, dupa caz, si 98 la suta pentru celelalte categorii de solicitanti eligibili.

In data de 26 octombrie, data-limita de depunere a dosarelor pe aceasta operatiune, au fost inregistrate 241 proiecte, cu o valoare totala de 332 milioane de euro, iar valoarea de cofinantare solicitata este de 260 milioane euro, reprezentand de 7,7 ori mai mult decat valoarea grantului disponibil, in crestere fata de apelul anterior pentru aceeasi operatiune, in cadrul caruia suma totala solicitata a fost de 3,7 ori mai mare decat suma disponibila.

Potrivit MCSI, pana in acest moment, in cadrul apelurilor de proiecte lansate au fost aprobate spre finantare proiecte cu o valoare totala de aproximativ 133 milioane de euro, din care circa 108 milioane fonduri FEDR.

Astfel, valoarea proiectelor aprobate spre finantare, numai in anul 2009, acopera aproximativ 84 la suta din valoarea cumulata a alocarilor pentru perioada 2007-2009.

Cele mai multe proiecte (122) au fost semnate in cadrul operatiunii 3.1.1, care are drept beneficiari inclusiv IMM-urile, valoarea contractelor fiind de 8,7 milioane lei.

Pentru operatiunea 3.2.1 (e-guvenare) au fost aprobate si semnate 15 proiecte in valoare totala de aproximativ 180 milioane lei, in timp ce in cadrul operatiunii 3.2.3 (e-learning) au fost depuse un numar de 26 de proiecte dintre care opt in valoare totala de aproximativ 104 milioane lei au fost semnate, doua proiecte sunt pe circuitul de semnare si alte doua sunt in curs de avizare.

Operatiunea 3.2.2 (interoperabilitate), a adunat un numar de noua proiecte, in valoare de 29 milioane lei, iar in operatiunea 3.1.4 au fost contractate sapte proiecte, avand ca beneficiar Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului (MECT). Obiectivul acestora il constituie conectarea unui numar de 2.302 unitati scolare la internet de banda larga, iar valoarea lor totala este de 164.906.547 lei.
La ora actuala, MCSI evalueaza un numar de 37 de proiecte depuse in cadrul operatiunii 3.2.4 local (e-sanatate). Totodata, pentru operatiunea 3.2.4 central, Ministerul Comunicatiilor a semnat un contract de finantare in domeniul e-sanatatii, parte a Programului Operational Sectorial 'Cresterea Competitivitatii Economice', avand ca beneficiar Ministerul Sanatatii, pentru proiectul 'Implementarea sistemului national de prescriptie electronica'. Proiectul, in valoare de 88 milioane de lei, din care asistenta nerambursabila are o valoare de 71 milioane de lei, isi propune sa imbunatateasca calitatea actului medical si sa optimizeze costurile serviciilor medicale, prin implementarea sistemului national de prescriptie electronica.

In cadrul operatiunii 3.3.1 'Sprijin pentru sisteme TIC integrate si alte aplicatii electronice pentru afaceri', se afla in curs de evaluare tehnico-economica un numar de 105 proiecte, a caror valoare totala a cofinantarii solicitate este de 38 milioane lei, iar alte 6,9 milioane lei vor fi destinate finantarii a 17 proiecte din operatiunea 3.3.2 'Sprijin pentru dezvoltarea sistemelor de comert electronic si a altor solutii on-line pentru afaceri'.

MCSI a anuntat ca pentru promovarea Strategiei Nationale de Comunicatii in Banda Larga, va debloca in perioada urmatoare fonduri structurale in valoare de 84 milioane de euro.

Suma va fi folosita pentru a finanta infrastructura de comunicatii ce va permite accesul la internet in banda larga cu precadere in zonele defavorizate din acest punct de vedere.
 

In document se arata ca Guvernul Romaniei a decis implementarea serviciilor de televiziune digitala terestra la nivel national si finalizarea procesului de eliminare a serviciilor de televiziune analogica din banda de frecvente UHF, pana la 1 ianuarie 2012. Acest proces de tranzitie este impus de obligatiile asumate de catre Romania in calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Conversia televiziunii terestre de la transmiterea analogica la cea digitala trebuie sa ia in consideratie o serie de factori esentiali, legati de structura si caracteristicile populatiei, cat si de mediile si modalitatile de acces la serviciile de televiziune. Astfel, 70 la suta dintre gospodariile din Romania traiesc sub nivelul salariului mediu pe economie, iar dintre cele 1.445.000 gospodarii care au acces la servicii de televiziune numai prin intermediul antenei terestre, aproximativ 38 la suta se gasesc in mediul urban si 62 la suta in cel rural.

Pe de alta parte, cele 260 de posturi de televiziune active in intreaga tara au creat o piata a publicitatii TV de 520 milioane euro, la finele anului 2007.

Transmisia digitala terestra consta in digitizarea si comprimarea informatiei in format MPEG-2 sau MPEG-4. In acest fel, in cadrul unui canal TV de 8 MHz (cat este alocat in banda UHF unui program analogic), se pot transmite pana la 8 programe TV, structurate intr-un multiplex digital.

Calitatea transmisiei digitale este superioara in comparatie cu transmisiile actuale. Receptorul DVB-T poate fi un decodor incorporat in televizor, sau un echipament de sine statator (set-top-box). Acesta nu este doar un simplu receptor TV deoarece, in afara de programe de televiziune, sunt receptionate si programe de radio avand calitate CD, precum si alte servicii interactive.

In Romania, Banda III VHF este majoritar folositade catre Societatea Nationala de Radiocomunicatii S.A. pentru transmisia programului public de televiziune TVR1.

Pentru banda UHF, Romania a prevazut un numar total de 37 alocari, pentru fiecare alocare negociind un numar de canale pe care le poate folosi pentru viitoarea retea digitala de televiziune. Transmitatoarele analogice de mare putere din banda VHF, care transmit in prezent programele televiziunii publice cu acoperire nationala vor fi mentinute in functionare pana in 2015, pentru a permite cetatenilor potential afectati de imposibilitatea receptionarii serviciilor digitale terestre, accesul la serviciile publice de televiziune. Aceste statii, operand in banda VHF, nu vor crea probleme de interferente pentru multiplexele digitale ce vor fi implementate.

Procesul de tranzitie la televiziunea digitala cuprinde mai multe etape. Astfel, cel tarziu la 31 decembrie 2010 va trebui asigurata o acoperire de minim 60 la suta din populatie si 50 la suta din teritoriu, urmand ca pana la 31 decembrie 2011 sa fie realizata acoperirea pentru 90 la suta din populatie si 80 la suta din teritoriu, pentru ca la 1 ianuarie 2012 sa poata inceta orice transmisie analogica.
 

Noii clienti care se aboneaza pana la 31 decembrie 2009 vor beneficia de abonamente reduse cu pana la 20 la suta, iar clientii care se aboneaza atat la serviciul de voce, cat si la cel ADSL (internet) vor avea in plus abonamente de voce reduse cu pana la 30 la suta, incepand de la 4,9 euro fara TVA.

Potrivit Romtelecom, abonamentele Voce Oriunde 4000+ si Voce Oriunde 2000+ sunt special create pentru clientii care suna catre orice destinatie, inclusiv catre mobil si destinatii internationale.

Voce Oriunde 4000+ ofera 400 de minute gratuite indiferent de palierul orar catre orice retea mobila sau fixa nationala. Aceste minute gratuite pot fi folosite de asemenea si pentru apeluri catre retelele fixe din Uniunea Europeana si cele fixe si mobile din SUA si Canada. Voce Oriunde 4000+ include suplimentar 4000 de minute gratuite oricand catre toate retelele nationale fixe, dupa consumarea celor 400 de minute, si apeluri nelimitate in reteaua Romtelecom, indiferent de palierul orar. Voce Oriunde 4000+ este disponibil pentru un tarif redus cu 20 la suta, de 10,8 euro/luna, fara TVA.

Voce Oriunde 2000+ include 200 de minute gratuite indiferent de palierul orar catre aceleasi destinatii disponibile pentru Voce Oriunde 4000+. In plus, Voce Oriunde 2000+ ofera 2000 de minute gratuite seara si pe parcursul weekend-urilor, catre orice retea fixa nationala. Tariful lunar promotional este redus cu 20 la suta, la 8,7 euro/luna, fara TVA. Atat Voce Oriunde 4000+, cat si Voce Oriunde 2000+ pastreaza tariful special de 4 eurocenti/minut, fara TVA, pentru apeluri catre mobil si international, dupa ce minutele lunare gratuite sunt consumate.

Voce Fix Nelimitat, Voce Fix 1000+ si Voce Fix 100 sunt potrivite pentru clientii care apeleaza mai ales retelele fixe.
Voce Fix Nelimitat ofera minute nelimitate catre orice retea fixa din Romania, indiferent de palierul orar, si este disponibil la un tarif redus cu 20%, de 9 Euro/luna, fara TVA.

Voce Fix 1000+ include 1000 de minute catre orice retea fixa nationala, seara si in timpul weekend-urilor, si alte 100 de minute in palierul orar de varf pentru aceleasi destinatii. Tariful promotional lunar este redus cu 10%, la 7 euro/luna, fara TVA.

Voce Fix 100 ofera 100 de minute gratuite catre orice retea fixa nationala, oricand, si este disponibil pentru un tarif redus cu 10 la suta, de 6,2 euro/luna, fara TVA. Tariful pentru acest abonament se reduce cu 30 la suta, ajungand la 4,9 euro/luna, fara TVA, pentru clientii care se aboneaza atat la serviciul de voce, cat si cel de ADSL.

Toate noile abonamente (cu exceptia Voce Fix 100) includ apeluri nelimitate in reteaua Romtelecom, in afara perioadei de varf. ‘Conform rezultatelor celor mai recente cercetari, clientii doresc mai multe minute gratuite si abonamente mai reduse, chiar mai mici daca beneficiaza si de o conexiune de internet broadband, asa ca am definit noi abonamente pentru a raspunde acestor asteptari', a declarat Joerg Zeddies, director executiv comercial pe segmentul rezidential in Romtelecom.

Promotia pentru noile abonamente de voce este disponibila pana la 31 decembrie 2009.
 

Potrivit unui comunicat oficial al Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI), ministrul Gabriel Sandu a transmis, luni, o a doua scrisoare catre Presedintele Senatului Romaniei, Mircea Geoana, prin care solicita 'demararea masurilor necesare pentru ca textul legii de aprobare a OUG 22/2009 sa fie adoptat de urgenta, permitand astfel rezolvarea unei probleme ce afecteaza credibilitatea pe plan european a Romaniei'.

O prima scrisoare pe aceasta tema a fost inainta de catre seful MCSI in data de 18 septembrie a.c., la o zi dupa ce oficialul roman a fost avertizat de Fabio Colassanti, directorul general in cadrul DG-INFSO, ca intarzierea in adoptarea OUG 22/2009 'impinge CE sa treaca in a doua faza a procedurii de infrigement'.

'OUG 22/2009 cuprinde toate elementele prevazute de catre cadrul de reglementare in domeniu fiind conforma cu prevederile acestuia si a fost promovata ca urmare a negocierilor desfasurate de catre MCSI cu doamna Viviane Reding, Comisarul European in domeniu, si cu domnul Fabio Colassanti, Director General in cadrul Directoratului General pentru Societatea Informationala', se precizeaza in comunicatul MCSI.

Actul normativ in cauza, adoptat de Guvern in data de 22 aprilie 2009, a fost aprobat de Camera Deputatilor, adoptarea documentului si de catre Senat fiind amanata in nenumarate randuri. Proiectul prevede restructurarea si trecerea sub control parlamentar a autoritatii de reglementare a pietei de telecomunicatii, conform cerintelor europene.

Avizul favorabil al senatorilor pentru OUG 22/2009 ar evita trecerea in faza urmatoare a procedurii de infringement si perpetuarea situatiei de incertitudine de la nivelul pietei de telecomunicatii din Romania.

Inca de la inceputul anului obiectiile CE vizau nerespectarea de catre Romania a prevederilor unei Directive Europene privind cadrul comun de reglementare in comunicatii prin adoptarea unor ordonante de urgenta prin care se infiintau ANRCTI (2006) si ANC (2008).

Romania avea la dispozitie o luna si jumatate pentru a finaliza acest demers legat de independenta ANC pentru evitarea declansarii procedurii de infringement de catre CE.

Comisarul european Viviane Reding le-a cerut autoritatilor romane sa faca tot posibilul pentru a asigura stabilitatea si independenta autoritatii de reglementare in telecomunicatii, 'atat pentru siguranta legala, cat si pentru o reglementare solida si corecta a pietei'.

In data de 13 martie, Martin Selmayr, purtator de cuvant al CE, declara, pentru Agerpres, ca independenta autoritatii nationale de reglementare in domeniul telecomunicatiilor din Romania este foarte importanta si ca stabilitatea institutionala conduce la concurenta loiala si la o reglementare solida pe piata, in interesul concurentilor si al consumatorilor.

Dupa o saptamana de la declaratia lui Selmayr, specialistii din MCSI au preluat observatiile si comentariile aduse ordonantei de urgenta privind infiintarea ANCOM - OUG 22/2009.

Potrivit actului normativ, conducerea ANCOM, formata dintr-un presedinte si doi vicepresedinti, este numita de catre presedintele Romaniei, la propunerea Executivului, si nu va putea fi demisa decat in circumstante exceptionale.

ANCOM este institutia care stabileste regulile pentru piata de comunicatii din Romania, a carei valoare se ridica la sapte miliarde de euro.
 

Proiectul de decizie are ca scop modificarea si completarea Deciziei presedintelui Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei nr. 686/2005 in vederea aprobarii Procedurii de tarifare si a Listei cuprinzand tarifele de utilizare a spectrului radio datorate anual catre Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei.

Actul normativ isi propune sa modifice si sa completeze procedura de incasare a tarifului de utilizare a frecventelor radio, urmarind imbunatatirea unor conditii existente si inserarea altora noi. Astfel, proiectul introduce inca o modalitate de incasare a tarifului de utilizare a spectrului radio datorat de catre titularii anumitor licente de utilizare a frecventelor radio si anume cea semestriala, considerand ca o asemenea procedura va reprezenta atat un raspuns la nevoia de reducere si de eficientizare a costurilor administrative pe care aceasta procedura le presupune, cat si un beneficiu pentru titularii categoriilor de licente vizate de aceste modificari.

Titularilor de licenta de utilizare a frecventelor radio al caror tarif se incaseaza trimestrial sau semestrial, le este recunoscut dreptul de a opta pentru plata anuala a tarifului de utilizare a spectrului radio, optiune ce va simplifica operatiunile pe care le au de efectuat pentru achitarea tarifului datorat. Se mentine regula platii anuale a tarifului de utilizare a spectrului radio pentru anumite servicii de radiocomunicatii si se stabileste ca aceasta se va aplica, in anumite conditii, si in cazul tarifelor a caror contravaloare in lei nu depaseste 200 euro anual, masura de natura sa eficientizeze costurile administrative ale procedurii de tarifare.

Dupa patru ani de actiuni lobby sustinute de catre autoritatile romane, editia a XVIII-a a Global Forum a adunat la start, in perioada 19-20 octombrie, peste 350 de specialisti ai tehnologiei informatiei si comunicatiilor, precum si reprezentanti ai administratiilor guvernamentale din 30 de tari.

Pe durata sesiunilor si comunicarilor, inaugurate in prima zi a forumului de presedintele Romaniei, Traian Basescu, si de ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informationale, Gabriel Sandu, s-au adus in discutie teme legate de viitorul domeniului IT, piata actuala la nivel european, Directivele oficiale ce trebuie respectate si de Romania, dar si statistici sau estimari.

In timp ce oficialul MCSI a dat asigurari ca ideea conceptului e-Romania se va concretiza intr-un portal de informare care va oferi aproape 600 de servicii online, seful statului a punctat prin afirmatia ca Romania a devenit una dintre cele mai importante piete pentru productia software din lume.

'Romania este una dintre tarile care furnizeaza specialisti de marca in domeniul tehnologiei informatiei si al comunicatiilor. In SUA, Canada, Europa, zeci de mii de specialisti romani lucreaza in sectorul IT&C, Romania fiind, in acelasi timp, un lider in Europa in ceea ce priveste numarul de specialisti IT certificati din punct de vedere al ratei densitatii la o mie de locuitori. Ne aflam in primele sase tari din lume din acest punct de vedere. Romania a devenit astfel una dintre cele mai importante piete pentru productia software din lume', a declarat Traian Basescu.

Prima zi a Global Forum 2009 a continuat cu discursul sustinut de catre Urban Funered, consilierul special al ministrului de Finante al Suediei, care a anuntat ca oficialii Comisiei Europene pregatesc un raport cu privire la viitorul domeniului ITC ce va pune accent pe societatea informationala verde.

'Raportul intitulat Societatea informationala verde va fi discutat in luna noiembrie. Acesta va urmari confruntarile din domeniul IT&C pana in anul 2015', a precizat Funered.

La randul sau, reprezentantul pentru Romania al companiei belgiene Qualcomm, Alin Stanescu, a oferit solutii pentru sprijinirea digitalizarii la nivel national.

'Pentru digitalizare este nevoie de reglementare. Trebuie sa promovam firmele mici pentru ca si acestea sa poata concura. Avem nevoie de investitii solide si de politici care sa incurajeze accesul la Internet', a spus Stanescu.

In opinia lui Stanescu, globalizarea nu reprezinta o solutie la nivelul tehnologiei IT&C.

Seful departamentului de e-Government din Ministerul de Finante al Israelului, Boaz Dolev, a apreciat ca aplicatiile de guvernare electronica vor putea fi transferate pe telefonul mobil in 3-5 ani, astfel incat functiile unui calculator putand fi inlocuite.

'Guvernarea electronica pe iPhone sau pe telefoane BlackBerry este viitorul in acest sector', a estimat Dolev.
Tot in cadrul primei zile de sesiuni a Global Forum 2009, operatorii de telefonie mobila, fixa si date, Cosmote si Romtelecom, au anuntat ca, in ultimii zece ani, in infrastructura de telecomunicatii din Romania, peste doua miliarde de euro.

Potrivit lui Yorgos Ioannidis, director general al Romtelecom, este vorba despre 'cea mai mare investitie privata in infrastructura de telecomunicatii din Romania'.

Acesta a precizat ca evolutia Romaniei in sectorul comunicatiilor in banda larga (broadband) se vede in rezultatele unui studiu international, in care ocupa pozitia a 9-a din 66 de tari.

Potrivit studiului, suntem in urma si cu dezvoltarea comunicatiilor broadband in zonele rurale, unde ocupam locul 59 din cauza decalajului digital dintre mediul urban si cel rural.

Printre cei care au sustinut discursuri din partea sectorului comunicational, s-a aflat si presedintele Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii /ANCOM/, Catalin Marinescu. Conform acestuia, piata de comunicatii din Romania nu a fost influentata de criza economica pe partea de consum si trafic de voce, insa veniturile au fost si sunt in scadere.

Marinescu a mentionat ca in telefonia fixa a crescut numarul de linii instalate, in timp ce traficul a scazut, penetrarea telefoniei fixe la suta de locuitori atingand un nou maxim istoric de 24,7 la suta, in primul semestru din 2009.
Totodata, traficul total de voce generat in retelele de telefonie mobila, peste 19,5 miliarde minute, au inregistrat o crestere de 33,9 la suta fata de perioada similara din 2008.

Ziua a doua a evenimentului organizat la Bucuresti a beneficiat de noi serii de prezentari, dezbateri si concluzii prezentate de specialisti in domeniul IT&C, dar si de catre oficiali ai Comisiei Europene /CE/. Astfel, Ruprecht Niepold, responsabil al CE pe domeniul spectrului in banda larga, a citat o noua statistica europeana, in care se precizeaza ca acoperirea medie a spectrului de banda larga (broadband), la nivelul Uniunii, este de 22,9 la suta, in usoara crestere fata de anii anteriori crizei economice.

Oficialul a mentionat, totodata, ca in Romania circa 80 la suta din serviciile de internet sunt in sistem DSL /Digital Subscriber Line/ sau cablu.

In cadrul sesiunii organizate de Institutul de Cercetari in domeniul Informatiei /ICI/, presedintele unei importante companii americane, Olin Wethington, a semnalat faptul ca multe guverne, inclusiv cel din Romania, apeleaza la suplimentarea excesiva a reglementarilor din domeniul IT&C, lucru ce poate afecta, insa, sistemul concurential.

Potrivit specialistului american, economia reala are inca multe probleme in multe parti ale lumii, iar 'pentru a rezolva criza, bancile mari din intreaga lume au oferit o serie de facilitati'.

'Din punctul meu de vedere, infuzia de bani a bancilor centrale in sistem creeaza riscul unei presiuni inflationiste. In plus, cred ca nu guvernul trebuie sa ofere capital, ci sa creeze cadrul legislativ adecvat', a explicat seful grupului Wethington International.

Seria de comunicari din 20 octombrie a continuat cu discursurile sustinute de reprezentantii pentru Romania a Orange si Cosmote, Dorin Odiatiu, respectiv Costas Kapetanopoulos.

Conform acestora, cererea de broadband wireless pe telefonul mobil in Romania a crescut, in 2008, cu 150 la suta, comparativ cu anul precedent, desi putin peste 10 la suta din populatia active are acces la internet de mare viteza.

Ultimele trei sesiuni ale forumului de la Bucuresti au fost dedicate inovatiilor in domeniul retelelor, strategiilor si politicilor pentru orase inovative, precum si dezvoltarii economice ale guvernelor.

Cu ocazia forumului, Romania a lansat, in premiera, 'Orasul Digital European', un concept dincolo de Web 2.0. menit sa redefineasca stilul de viata al cetateanului in societatea moderna si care va utiliza cele mai avansate tehnologii de informatii si comunicatii.

O alta noutate a fost reprezentata de punerea in practica a unui proiect suta la suta romanesc construit pe o platforma inovativa de tip 'retea sociala' cu scop de promovare si stimulare economica la nivel local si regional.

Global Forum a fost creat in anul 1992, la initiativa Items International si a Fundatiei 'Sophia Antipolis', beneficiaza de sprijinul si participarea CE, si este organizat, pentru prima data, intr-o tara din Europa de Est.

Pentru a fi gazda Global Forum 2009, Bucurestiul s-a aflat in competitie cu San Francisco, Geneva si Taipei.

Prima editie a Global Forum a avut loc in urma cu 18 ani, evenimentul fiind organizat de Items International si Fundatia Sophia Antipolis in diferite tari, in locatii prestigioase precum Washington, Silicon Valley, Paris, Roma, Kyoto sau Bruxelles.
 

In Romania anului 2009, penetrarea broadband este de 43% in marile orase, 21% in orasele mici si doar 8% in zonele rurale.

De asemenea, broadband-ul mobil a inregistrat o crestere de 58% in primele sase luni ale anului,in tara noastra, comparativ cu aceeasi perioada din 2008, potrivit presedintele ANCOM, Catalin Marinescu, la Global Forum 2009.

De asemenea, Catalin Marinescu a mai spus ca rata de penetrare la suta de locuitori a broadband-ului a inregistrat o crestere de doar 1,8% in primul semestru din 2009, ajungand la 12,3%. In ceea ce priveste penetrarea broadband-ului la suta de locuinte, aceasta a crescut cu 5,1%, ajungand la 32,1%.

‘Multe reglementari din trecut reprezinta cauzele principale ale crizei actuale. Pe de alta parte, exista riscul sa se vina cu prea multe reglementari suplimentare, dar care trebuie abordate prudent pentru a nu afecta concurenta. Trebuie sa se incurajeze tendinta de a nu exista prea multe reglementari', a apreciat Wethington.

Potrivit specialistului american, economia reala are inca multe probleme in multe parti ale lumii. 'Pentru a rezolva criza, bancile mari din intreaga lume au oferit o serie de facilitati. Din punctul meu de vedere, infuzia de bani a bancilor centrale in sistem creeaza riscul unei presiuni inflationiste. In plus, cred ca nu guvernul trebuie sa ofere capital, ci sa creeze cadrul legislativ adecvat', a explicat seful companiei Wethington International.

Acesta a adaugat ca incurajarea acordarii de facilitati fiscale in vederea revenirii economice la nivelul anilor trecuti, nu reprezinta o solutie. 'In general, industria nu trebuie sa incurajeze acordarea de facilitati fiscale pentru revenirea economica. Trebuie sa ne gandim ce rol are guvernul fata de piata', a spus Wethington.

Totodata, specialistul a adus in discutie si riscurile pe care le comporta politicile de schimb valutar.'Exista si riscul ca politicile de schimb valutar sa afecteze domeniul ITC. Guvernele trebuie sa se gandeasca la interesele pe termen scurt ale natiunilor', a afirmat Olin Wethington.

Editia a XVIII-a Global Forum se incheie, marti, la Palatul Parlamentului cu noi sesiuni de comunicari sustinute de specialisti in domeniul IT&C.

Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM) va fi una dintre institutiile care va fi gazda unei sesiuni pe tema 'Mobile Broadband Wireless Access'.

Intr-o dezbatere moderata de catre presedintele ANCOM, Catalin Marinescu, vorbitorii vor dezbate impactul si beneficiile retelelor si tehnologiilor de acces in banda larga prin mijloace wireless, asupra sectorului comunicatiilor electronice - administrarea spectrului radio pentru a stimula dezvoltarea broadband, solutii pentru zone izolate, dezvoltarea retelelor, tehnologii de ultima ora, dividendul digital, impactul reglementarii asupra serviciilor mobile de banda larga.

Cu ocazia forumului, Romania introduce, in premiera, 'Orasul Digital European', un concept dincolo de Web 2.0. care va redefini stilul de viata al cetateanului in societatea moderna si care va utiliza cele mai avansate tehnologii de informatii si comunicatii. O alta noutate este reprezentata de lansarea unui proiect suta la suta romanesc construit pe o platforma inovativa de tip 'retea sociala' cu scop de promovare si stimulare economica la nivel local si regional.

Global Forum a fost creat in anul 1992, la initiativa Items International si a Fundatiei 'Sophia Antipolis', beneficiaza de sprijinul si participarea CE, si este organizat, pentru prima data, intr-o tara din Europa de Est.

Pentru a fi gazda Global Forum 2009, Bucurestiul s-a aflat in competitie cu San Francisco, Geneva si Taipei.
 

Taxa se achita o singura data, la activarea serviciului.

"Internet Start este un serviciu de care pot beneficia gratuit clientii UPC pentru a-si completa pachetele de servicii de televiziune (analog – pentru abonamentele de minim 20 RON plus TVA – si digital) si/sau pe cele de telefonie", se arata intr-un comunicat al UPC Romania.

Serviciul asigura accesul la Internet la viteze de pana la 256 Kbps, la descarcare documentelor, si 64 Kbps, la incarcare.

Internet Start este disponibil numai in zonele cu acoperire la Internet de la UPC si este furnizat in aceleasi conditii de pret si noilor abonati la serviciile de televiziune si telefonie de la UPC.

Subsidiara a companiei olandeze UPC Holding, UPC Romania este unul dintre primii trei jucatori locali pe piata telecomunicatiilor prin cablu TV.

De la intrarea pe piata romaneasca, in urma cu 17 ani, UPC a investit peste 700 milioane de euro.

Principalii concurenti ai UPC Romania sunt RCS&RDS si Romtelecom.

In 2008, UPC Romania a raportat o cifra de afaceri de 506,94 milioane de lei, sub nivelul din anul anterior, de 558,5 milioane de lei, reducerea fiind de 9,23%. In 2008, pierderile societatii au crescut cu 60%, la 368,83 milioane de lei.

La finele lunii iunie, compania avea 1,25 milioane de clienti in 200 orase.

'Strategia e-Romania presupune o viziune ambitioasa despre viitorul informational al Romaniei pe termen scurt si mediu si se va concretiza intr-un portal imens de informare care va oferi aproape 600 de servicii online', a spus Sandu.

Acesta a precizat ca scopul portalului e-Romania este de a descentraliza serviciile si de a facilita actul de guvernare, astfel incat cetateanul sa castige timp si bani in raport cu institutiile statului.

'Prioritate MCSI este timpul cetateanului, in cat timp isi plateste taxele si impozitele si obtine orice document de care are nevoie, totul online', a adaugat oficialul roman.

Potrivit sursei citate, MCSI are in lucru un proiect de import strategica nationala si regionala pentru realizarea centrului national de super computere cu accent pe combaterea terorismului electronic, prevenirea si minimizarea efectelor dezastrelor nationale si tehnologice, simularea proceselor complexelor nucleare, precum si pentru realizarea de simulari de politici socio-economice.

'Componentele centrului vor include atat calcul de inalta performanta pentru cercetari interdiciplinare complexe dar si o sustenabila baza tehnologica si educationala', a mai spus ministrul Comunicatiilor.

Acesta a adaugat ca Romania are alocata o suma de 383 milioane euro din fonduri europene pentru sectorul ITC, in perioada 2007-2013 si 86 milioane euro din contributia publica.

'Doar in 2009 au fost aprobate spre finantare proiecte in valoare 125 milioane euro', a spus Sandu.

Potrivit unui raport al CE, ITC contribuie cu 8 la suta la PIB-ul UE si influenteaza stimularea productivitatii cu 40 la suta, determinand totodata o crestere cu 25 la suta a PIB-ul UE.

Potrivit ministrului roman al comunicatiilor, Forumul global de la Bucuresti este al doilea ca eveniment dupa summitul NATO.

La a 18-a editie a Global Forum 2009, care se defasoara in perioada 19-20 octombrie, la Palatul Parlamentului, sunt prezenti peste 350 de specialisti ai tehnologiei informatiei si comunicatiilor, precum si reprezentanti ai administratiilor guvernamentale din 30 de tari.

La Bucuresti vor fi prezentate si dezbatute concepte cum ar fi cele de e-Guvernare, e-Sanatate, sisteme de plati electronice, e-Green si impactul tehnologiilor asupra mediului, telemedicina, media digitala, dezvoltare a internetului broadband de mare viteza, redefinire a dialogului dintre stat si societate prin comunicarea electronica, solutii si aplicatii care servesc interesului cetateanului in scopul imbunatatirii calitatii vietii.
 

Acelasi sutdiu spune ca Romania este cu mult in urma in privinta dezvoltarii interntului broadband in zonele rurale, a adaugat acesta. Romania este pe locul 59 din punctul de vedere al diferentelor digitale intre zonele urbane si cele rurale. Penetrarea broadband este de 43% in marile orase, 21% in orasele mici si doar 8% in zonele rurale. In UE, sectorul ITC este responsabil pt un sfert din cresterea economica.

Retelele de internet broadband sunt printre cei mai mari si mai importanti factori care contribuie la dezvoltarea acestui sector. Un studiu al Bancii Mondiale arata ca o crestere a penetrarii broadband de 20% poate avea un efect pozitiv in PIB de circa 3%.
 

'Raportul intitulat <<Societatea informationala verde>> va fi discutat in luna noiembrie. Acesta va urmari confruntarile din domeniul IT&C pana in anul 2015', a spus Funered.

Oficialul suedez a adaugat ca in ceea ce priveste domeniul de e-Government acesta trebuie dezvoltat pentru a da posibilitatea cetatenilor europeni sa fie mai eficienti, iar guvernele sa ofere acestora o mai mare libertate de miscare.

'e-Government poate fi folosit pentru a imputernici cetatenii Europei, pentru a ajuta piata unica. Poate sa eficientizeze si activitatea din propriile guverne. Toate aceste teme vor mai fi discutate si in cadrul unei intalniri inter-ministeriale la Malmo', a afirmat Urban Funered.

Peste 350 de specialisti ai tehnologiei informatiei si comunicatiilor, precum si reprezentanti ai administratiilor guvernamentale din 30 de tari se vor reuni, in perioada 19-20 octombrie, la Palatul Parlamentului, in cadrul editiei a XVIII-a a Global Forum.

Evenimentul din acest an beneficiaza de prezenta a numerosi specialisti la nivel mondial si reprezentanti ai autoritatilor guvernamentale internationale. Astfel, printre participanti se vor numara experti din cadrul Comisiei Europene, precum Joao Da Silva, Director pentru Tehnologiile Informatiei si Comunicatiilor, dar si reprezentanti ai celor mai importante companii din industrie: Gerard M. Mooney, Director Relatii Guvernamentale Internationale si Educatie in cadrul IBM - SUA, Dorothy Attwood, Vicepresedinte al Directiei de Reglementare si Protectie a Accesului la Informatii, AT&T Service - SUA, Jacquelynn Ruff, Vicepresedinte Dezvoltarea Politicilor Publice si Relatii Guvernamentale Internationale, Verizon, SUA, etc.

La Bucuresti vor fi prezentate si dezbatute concepte cum ar fi cele de e-Guvernare, e-Sanatate, sisteme de plati electronice, e-Green si impactul tehnologiilor asupra mediului, telemedicina, media digitala, dezvoltare a internetului broadband de mare viteza, redefinire a dialogului dintre stat si societate prin comunicarea electronica, solutii si aplicatii care servesc interesului cetateanului in scopul imbunatatirii calitatii vietii.

Cu ocazia forumului, Romania introduce, in premiera, 'Orasul Digital European', un concept dincolo de Web 2.0. care va redefini stilul de viata al cetateanului in societatea moderna si care va utiliza cele mai avansate tehnologii de informatii si comunicatii. O alta noutate este reprezentata de lansarea unui proiect suta la suta romanesc construit pe o platforma inovativa de tip 'retea sociala' cu scop de promovare si stimulare economica la nivel local si regional.

Global Forum a fost creat in anul 1992, la initiativa Items International si a Fundatiei 'Sophia Antipolis', beneficiind de sprijinul si participarea CE.
 

Astfel, producatorii, distribuitorii si proprietarii de sali de cinema pot raspunde solicitarii lansate de de CE pana le16 decembrie.

Conform CE, Statele Unite au devansat Europa in ceea ce priveste cinematografia digitala, circa 90% dintre noile filme americane fiind disponibile in acest format. Prin comparatie, in Franta, cel mai mare producator de filme din Uniunea Europeana, mai putin de jumatate dintre filmele noi sunt produse digital.

Conform Comisiei Europene, productia si distributia de filme pe suport digital poate fi in avantajul filmelor europene, pentru ca ajuta la o mai buna distributie la nivel mondial, dar acest sector "este lipsit de investitii importante".

"O treime din cinematografele europene risca sa fie inchise din cauza costurilor mari pe care le implica achizitia de echipament digital daca nu vom instaura noi modele de economice si de finantare publica viabila", se arata intr-un comunicat al CE.

Conform unui studiu al Comisiei, o copie pe suport digital a unui film poate fi de 10 ori mai scumpa decat o copie a filmului pe pelicula de 35 mm, dar suportul digital poate facilita distributia filmelor si poate duce la chiar la economii ale distribuitorilor.

Acelasi studiu arata si ca salile de cinema sunt cele care trebuie sa suporte costurile cele mai mari, deoarece echipamentele de proiecție digitala sunt scumpe, cu costuri mult prea mari pentru cinematografele independente. Pe de alta parte, cinematografele independente si de arta sunt cele mai numeroase la nivel european. Astfel, 10% din cinematografele europene sunt multiplexuri, iar 31% sunt cinematografe cu o singura sala de proiectie.

La jumatatea lui 2009, din circa 30.000 de sali de cinema la nivel european, doar 2.428 beneficiaza de conversie la proiectie digitala.
 

"De la inceputul anului, prin utilizarea Sistemului Electronic de Achizitii Publice (SEAP, www.e-licitatie.ro) s-au economisit pentru bugetul de stat aproximativ patru miliarde de lei, ceea ce reprezinta un procentaj de 23,13% din valoarea estimata la initierea procedurilor de achizitii publice. Pana in prezent, pe www.e-licitatie.ro s-au inscris 11.468 de autoritati contractante si 20.026 de ofertanti. In sistem sunt tranzactionate 145.631 de categorii de produse", se arata intr-un comunicat al Ministerului Comunicatiilor.

SEAP este administrat de Agentia pentru Serviciile Societatii Informationale (ASSI), institutie aflata in subordinea Ministerului Comunicatiilor.

De asemenea, de la 1 ianuarie 2009, in catalogul electronic au fost publicate si atribuite 253.997 de cumparari directe, iar diferenta dintre pretul de catalog al produselor, lucrarilor si serviciilor si valoarea atribuita a acestora prin intermediul www.e-licitatie.ro a fost de 5.051.434,49 lei, se mai arata in comunicat.

Conform datelor ASSI, in intervalul 1 ianuarie-12 octombrie, un numar de 10.564 de proceduri de achizitii publice au fost atribuite exclusiv prin mijloace electronice, pentru care s-au realizat economii de 704,65 milioane lei, iar 15.723 de proceduri s-au atribuit prin mijloace neelectronice, economiile realizate ridicandu-se la 3,32 miliarde lei.

In comunicatul Ministerului Comunicatiilor se mai arata ca, din luna februarie, 10.350 de institutii publice s-au inregistrat in Sistemul Electronic National (SEN), de la 800 in urma cu opt luni.
 

Potrivit unui comunicat al companiei de telefonie mobila, extraoptiunile se activeaza peste abonamentul principal de telefonie.

Pe baza istoricului volumului de trafic, clientii UPC pot sa aleaga pachete cu 100, 200 si 400 de minute incluse pentru convorbirile catre retele nationale mobile la preturi de opt, 16 si, respectiv, 32 de euro pe luna sau pachete cu 1.000, 2.000 si 4.000 de minute pentru convorbiri catre alte retele nationale fixe, la preturi de 18, 35 si 69 de euro pe luna.

Clientii pot alege combinatia cea mai convenabila de pachete optionale, in functie de destinatia apelurilor.

De asemenea, UPC introduce o noua structura de tarifare pentru convorbirile internationale, prin reorganizarea zonelor de apelare la nivel international. Prin noul sistem, pretul apelurilor a scazut, in medie, cu 10 - 15 la suta.

UPC Business ofera solutii complexe de comunicatii pentru companii. Reteaua acopera 18 dintre cele mai importante orase din Romania. Portofoliul UPC Business acopera toate segmentele de piata, de la companii mici si mijlocii pana la companii nationale si multinationale din sectorul bancar, transporturi, distributie si logistica, educatie sau administratie publica.

Prin apartenenta diviziei la grupul UPC Europe, UPC Business poate oferi solutii pentru companii, inclusiv la nivel european, prin integrarea solutiilor nationale intr-o solutie europeana. Divizia UPC Business este prezenta in noua tari din Europa.

UPC Romania este una dintre cele mai mari companii de comunicatii prin cablu. Retelele UPC Romania deservesc, in acest moment, aproximativ 1,25 milioane de clienti, in 200 de orase.

Liberty Global Inc., actionarul UPC Romania, ofera servicii avansate de video, voce si internet in banda larga, pentru a-si conecta clientii la lumea informatiei, a comunicarii si a divertismentului.
 

Demersul este parte a Strategiei privind tranzitia de la televiziunea analogica terestra la cea digitala terestra si implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel national, initiate de Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI) si aprobata, miercuri, in sedinta Guvernului.

"Documentul de strategie are ca obiectiv prioritar realizarea tranzitiei complete si efective de la serviciile de televiziune analogice din banda de frecvente UHF la serviciile de televiziune in format digital de tip DVB-T si incetarea completa a emisiilor analogice pana la data de 1 ianuarie 2012", se arata intr-un comunicat al MCSI .

In vederea atingerii obiectivului strategiei, documentul prevede un plan de actiuni care include atribuirea unui numar de sase multiplexuri la nivel national, urmand ca doua dintre acestea sa fie acordate pana la 31 decembrie 2009.

Un multiplex digital terestru este un grup de programe si servicii audiovizuale transmise prin emisie radioelectrica terestra, utilizand modulatie digitala in limitele unui canal de televiziune standard, avand acoperire nationala ori regionala, prin folosirea unuia sau mai multor canale/ frecvente radioelectrice.

"Pentru cele doua multiplexe vor fi impuse conditii de acoperire la nivel de teritoriu/populatie si de emisie Free To Air, precum si obligatia ca acestea sa retransmita programele publice de televiziune terestra cu acoperire nationala si posturile private de televiziune cu acoperire si indici de audiente semnificative, potrivit criteriilor si modalitatilor stabilite de Comisia Nationala a Audiovizualului", se mai spune in comunicat.

Potrivit strategiei, pana la finele anului 2010, cele doua multiplexe vor acoperiri minim 60% din populatie si 50% din teritoriu, iar dupa 18 luni, gradul de acoperire va ajunge la 80% din populatie si 70% din teritoriu.

Celelalte patru multiplexe digitale vor fi acordate pana la 1 iulie 2010, cu posibilitatea de furnizare a serviciilor comerciale de retransmisie a posturilor de televiziune dupa1 ianuarie 2012.

Fiecare multiplex va permite retransmisia a cel putin sapte posturi de televiziune Standard Definition (SD) cu parametri tehnici de transmisie identici pentru fiecare post, sau o combinatie de posturi Standard Definition si High Definition (HD), precum si servicii multimedia.

Comparativ cu SD, imaginea HD se caracterizeaza printr-o rezolutie mai buna. In pixeli, SD inseamna 640x480, in timp ce HD ajunge la 1.920x1.080 de puncte.

In scopul coordonarii procesului de tranzitie la televiziunea digitala terestra, in 30 de zile de la momentul intrarii in vigoare a Hotararii de Guvern prin care se adopta strategia, se va constitui un Grup interdepartamental format din reprezentanti ai MCSI, Ministerului Culturii, Cultelor si Patrimoniului National, Ministerului Finantelor Publice, Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii si CNA.
 

Judecatorii Curtii au admis astfel exceptia ridicata de Comisariatul pentru Societate Civila intr-un proces intentat unei companii de telefonie mobila.

Exceptia de neconstitutionalitate se refera la dispozitiile Legii nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, precum si pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice.
 

Cu toate ca aceste tehnologii performante ofera oportunitati internautilor, Comisia Europeana le monitorizeaza "atent" dezvoltarea, din cauza potentialelor amenintari pe care le pun in ceea ce priveste confidentialitatea datelor internautilor, dupa cum a spus Viviane Reding, la Bruxelles, intr-o dezbatere privind viitorul internetului.

Reding a amenintat ca, daca platformele sociale de tip Facebook nu fac mai multe eforturi pentru a se asigura ca profilurile minorilor sunt private, atunci se va interveni cu legi care sa oblige retelele sociale sa faca acest lucru.

"Confidentialitatea trebuie, in opinia mea, sa fie de maxima prioritate pentru cei care ofera retele de socializare si pentru utilizatorii lor. Cred cu convingere ca profilurile minorilor trebuie pastrate secrete si este necesar sa nu fie indexate de motoarele de cautare", a spus Reding.

"Comisia Europeana a cerut deja platformelor de socializare sa manevreze cu atentie profilurile minorilor, prin intermediul autoreglementarii. Sunt pregatita sa introduc reguli in acest sens in cazul in care va fi nevoie", a adaugat ea, spunand ca este ingrijorata in legatura cu toti utilizatorii de retele de socializare, nu doar copii, si se teme ca majoritatea celor care intra pe astfel de site-uri nu sunt constienti de riscurile la care sunt supuse informatiile personale pe care le posteaza online.

"Retelele de socializare au potentialul de a reprezenta o noua forma de comunicare si de a aduce oamenii la un loc, indiferent unde se afla. Insa sunt toti utilizatorii de retele sociale constienti ca toate fotografiile si informatiile pe care le posteaza in cadrul profilurilor lor pot fi accesate si folosite de oricine navigheaza pe internet?", a mentionat Reding.

Viviane Reding a mai spus si ca publicitatea comportamentala - reclamele care par sa stie exact ce fel de carti, vacante sau concerte intereseazautilizatorii - reprezinta o alta "temere vizavi de confidentialitatea datelor pe care Comisia Europeana o are in ultima vreme".

Reclamele targetate comportamental sunt capabile sa urmareasca site-urile pe care le acceseaza internautii pentru a le servi mesaje comerciale din domeniile fata de care manifesta interes.

Reding a declarat ca Executivul UE urmareste evolutia situatiei in ceea ce priveste incalcarea confidentialitatii datelor.

"Reglementarile europene sunt clare: informatiile personale pot fi folosite doar cu acceptul celui caruia apartin", a adaugat ea.

Reding a mai adus in discutie si varianta realizarii unei singure piete online pentru continut digital, in conditiile in care actuala fragmentare reprezinta un dezavantaj concurential pentru Europa, comparativ cu Statele Unite. Ea a spus ca, inainte de a-si incheia mandatul, va publica, impreuna cu comisarul pentru Piata Interna, un document referitor la un posibil set de reglementari pentru realizarea unei piete digitale unice.

Pe de alta parte, ea a spus ca ar vrea sa se creeze European Rights Registry, care sa usureze procesul de digitalizare al cartilor, in sensul ca acesta ar putea trata eventualele probleme referitoare la republicarea online a lucrarilor in cazul carora nu se stie cine detine drepturile de autor.
 

Celelalte state sunt Coreea de Sud, Japonia, Suedia, Lituania, Bulgaria, Letonia, Olanda si Danemarca, potrivit unui studiu realizat de universitatile Oxford Said Business School (Marea Britanie) si Oviedo (Spania) in 2009, si sponsorizat de compania americana Cisco, care a cuprins 66 de state.

Calitatea comunicatiilor de tip broadband a luat in calcul viteza de descarcare (download), incarcare (upload) si latenta informatiei intre doua puncte de contact, respectiv intre emitator si receptor. Primul element are o pondere de 55% in scorul calitatii comunicatiilor broadband, in timp ce cota latentei informatiei a fost stabilita la 22%.

Studiul din acest an a analizat circa 24 milioane de inregistrari care provin din teste reale executate de utilizatorii de Internet din 66 de tari la www.speedtest.net (Ookla), intre mai-iulie 2009.

Potrivit datelor studiului, scorul calitatii comunicatiilor broadband in România s-a ridicat la 44,89 in 2009, comparativ cu 33,43 in urma cu an.

In privinta infrastructurii oraselor, capitala Romaniei s-a pozitionat pe locul 14 din cele 20 a caror calitate a comunicatiilor de banda larga (broadband) acopera necesitatile pentru aplicatii Internet din generatia viitoare, devansand Stockholm (Suedia) - locul 15, Zurich (Elvetia) - 17 sau Tokio (Japonia) - 18.

Pe primul loc s-a pozitionat Yokohama (Japonia), urmat de Nagoya (Japonia) si Kaunas (Lituania). Pe locul 10 se afla capitala Bulgariei, iar pe 13 orasul Copenhaga.

Studiul a analizat calitatea comunicatiilor de tip broadband din 64 de state si 240 de orase.
 

Dan Nica este vice-prim-ministru in guvernul Boc din decembrie 2008 si ministru de Interne incepand cu 11 februarie 2009, data la care a depus juramantul.

Nica este al treilea detinator al portofoliului Administratiei si Internelor din Guvernul Boc, dupa Gabriel Oprea si Liviu Dragnea, care au demisionat la scurt timp dupa preluarea mandatelor.

Dan Nica a mai fost ministru al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor, in perioada 2000 - 2004, in cadrul Cabinetului Adrian Nastase. In paralel, el detinea si functia de membru in Biroul executiv Central al PSD.

"Pana la sfarsitul lunii octombrie MCSI, prin intermediul celor doua proceduri de cereri de oferta, va pune la dispozitia cetatenilor 40 de hotspot-uri, 11 dintre acestea fiind deja instalate. Initiativa MCSI este parte integrata a unui proiect mai amplu, care presupune ca, pana la sfarsitul anului 2010, MCSI sa instaleze 500 de hotspoturi, din care 240 vor fi puse la dispozitie in cursul acestui an", se arata intr-un comunicat al MCSI.

Proiectul MCSI a fost anuntat in luna iunie, cand a fost inaugurat primul hotspot gratuit, in parcul Alexandru Ioan Cuza din sectorul 3 al Capitalei.

"Acest proiect poate fi considerat un prim pas in procesul de implementare a Strategiei nationale de dezvoltare a serviciilor de banda larga, luand in calcul faptul ca unul dintre obiectivele acestei strategii este acela de dezvoltarea a servicilor de banda larga la nivelul populatiei prin intermediul hotspot-urilor", se mai arata in comunicat.

Cele 200 de hotspot-uri vor fi instalate in spatii publice usor accesibile cum ar fi centre universitare si culturale, piete publice si parcuri.
 

“Ministerul nu poate garanta ca toate cele 20 de servicii electronice impuse de catre UE vor avea un grad de interoperatibilitate maxim pana la finele anului 2009 si ca se vor situa, pe o scara de la 1 la 5, la nivel maxim. Pentru implementarea acestor servicii este nevoie de vointa politica, dar si de finantare. Din punct de vedere tehnic totul este posibil”, a explicat Savulescu.

Pe data de 19 august 2009, MCSI a reluat licitatia pentru crearea portalului e-Romania, in valoare de peste 42 milioane de lei (10 milioane euro), termenul-limita pentru depunerea documentatiei fiind 30 septembrie 2009.

Printre conditiile de participare, MCSI stipuleaza ca media cifrei de afaceri a ofertantului, pe ultimii trei ani, trebuie sa fie mai mare de 18 milioane euro.

Deschiderea ofertelor va avea loc pe data de 1 octombrie la sediul MCSI.

In luna iulie, prima procedura a licitatiei pentru portalul e-Romania a fost anulata, pe motiv ca documentatia necesita modificari majore de continut. Termenul-limita pentru depunerea dosarelor fusese stabilit pentru 20 august 2009.

La finele lunii iunie, ministrul Comunicatiilor, Gabriel Sandu (foto), declara ca serviciile de e-Guvernare din portalul e-Romania vor reduce cheltuielile administratiei cu peste 30 la suta in prima faza si vor putea ajunge pana la 70 la suta in urma finalizarii functionarii acestuia.

Guvernarea electronica se realizeaza si prin intermediul Sistemului Electronic National (SEN) in baza Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei. MCSI, impreuna cu mai multe autoritati publice, vor finaliza si implementa un set de proiecte e-Guvernare, in domenii precum Educatia, Sanatatea, Cultura sau Turismul.

Potrivit lui Sandu, prin proiectul e-Romania a fost creat Portalul pentru toate localitatile, care va integra informatiile culturale, turistice, istorice, geografice, legate de biserica, de unitatea administrativa sau orice alta informatie utila. Totodata, e-Guvernare vizeaza cele 15.000 de institutii care vor exista pe portalul SEN, cele 13.000 de institutii existente in sistemul electronic de achizitii publice. MCSI a lansat, la data de 16 iunie 2009, portalul e-Romania. Platforma contine date generale despre istoria, geografia, structura administrativa, demografia, cultura, religia, educatia, sanatatea, justitia si turismul romanesc.

Conform MCSI, pana la sfarsitul anului 2009 urmeaza sa fie operationale cele 20 de servicii recomandate de catre Uniunea Europeana, in prezent fiind acoperite numai 17 astfel de puncte. Conform declaratiilor directorului general al Directiei pentru Politici si Programe in Domeniul Societatii Informationale al MCSI, Andrei Savulescu, ministerul a intocmit o lista de 600 de servicii electronice, dintre care circa 300 vor deveni operationale pana in anul 2011.

O statistica intocmita de Uniunea Internationala de Telecomunicatii (UIT), arata ca, la nivelul anului 2008, in Romania existau 12 milioane de utilizatori de Internet, reprezentand 53,9 la suta din populatie.
 

"Documentatia de atribuire necesita modificari majore de continut fara de care procedura de atribuire a contractului eRomania 2 ar fi afectata", se arata pe site-ul www.e-licitatie.ro, unde a fost postat anuntul de participare.

Potrivit caietului de sarcini, pentru fiecare localitate se va introduce un set de informatii, incluzand scurt istoric, autoritatile locale, obiective turistice, caracteristici geografice, obiceiuri si traditii.

"Aceasta solutie se va pozitiona ca fiind portalul national de referinta prin calitatea informatiei si volumul informational, atragand un numar ridicat de vizitatori. Modulul de adaugare a continutului (imagini, informatii, comentarii etc), disponibil utilizatorilor, va contribui la umbogatirea si diversificarea rapida a portalului", se arata in documentatie.

Solutia tehnica solicitata de Ministerul Comunicatiilor pentru portal trebuie sa poata fi accesata de 10 milioane de utilizatori prin intermediul unei aplicatii software de vizualizare a paginilor de Internet (browser).

"Numarul maxim de utilizatori inregistrati pe portal se ridica la trei milioane, iar numarul maxim de utilizatori concurenti la 50.000", se mai spune in caietul de sarcini.

Volumul minim de informatii initiale care trebuie introduse in portal, pentru fiecare localitate, se calculeaza in functie de numarul de locuitori.

Astfel, pentru localitatile cu mai putin de 10.000 de locuitori vor fi introduse cinci imagini (dimensiunea minima de 300x400 pixeli) si doua pagini de text (minim 350 de cuvinte pe pagina, scrise cu font Times New Roman de 14, la un rand).

In cazul localitatilor cu o populatie cuprinsa intre 10.000 si 50.000 de locuitori, vor fi postate 10 imagini si trei pagini de text, iar in cazul oraselor cu pana un milion de locuitori, numarul imaginilor si paginilor va creste la 50, respectiv 30.

Ministerul Comunicatiilor a estimat la opt luni durata de realizare a proiectului eRomania 2 de la data atriburii. De asemenea, initiatorul licitatiei a solicitat garantii de participare de 300.000 lei, la care se adauga una de buna executie de 1% din valoarea contractului.

Ofertele pentru eRomania 2 ar fi trebuit deschise la 11 noiembrie.

Ministerul Comunicatiilor a mai reluat, in luna august, o licitatie pentru dezvoltarea portalului e-Romania, estimat la 42,02 milioane de lei, fara TVA, dupa ce, in luna iulie, prima procedura a fost anulata, pe motiv ca documentatia necesita modificari majore de continut fara de care licitatia ar fi fost afectata.

Termenul limita pentru depunerea si deschiderea ofertelor este 1 octombrie.

Contractul eRomania 1 se va derula pe o perioada de 45 de luni si implica achizitionarea de servicii de programare, consultanta si asistenta software, precum si de dezvoltare de software personalizat, alaturi de servicii de reconversie de date si console.
 

Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM) a fost infiintata de Guvern in luna martie, dupa ce Comisia Europeana a atentionat Romania ca decizia fostului Cabinet de a demite presedintele autoritatii nationale de reglementare si de a restructura institutia reprezinta o grava incalcare a independentei acestui organism.

In noua structura, autoritatea de reglementare in domeniu va functiona sub control parlamentar, cu o conducere numita de seful statului la propunerea Guvernului.

Ordonanta a fost transmisa Parlamentului spre dezbatere si aprobare, a fost adoptata de Camera Deputatilor, dar nu a primit un numar suficient de voturi si pentru avizul Senatului.

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonantei de urgenta urmeaza sa fie reintrodus pe ordinea de zi a plenului Senatului, la o data decisa de Biroul Permanent.

Un document ministerial releva insa ca directorul general al Directoratului pentru Societatea Informationala din cadrul Comisiei Europene, Fabio Colasanti, a contactat telefonic autoritatile romane si a avertizat ca intarzierea in adoptarea legii de aprobare a ordonantei "impinge Comisia sa treaca in a doua faza a procedurii de infringement".

A doua etapa a acestei proceduri presupune transmiterea unui aviz motivat, inainte ca dosarul sa fie transmis Curtii Europene de Justitie.

Documentul releva totodata ca reprezentantii Comisiei Europene au solicitat la inceput ca actul normativ de infiintare a ANCOM sa reprezinte o lege aprobata de Parlament si nu o ordonanta de urgenta, ca in cazurile care au atras sanctiunea CE, dar Guvernul a insistat pentru ordonanta de urgenta.

"Partea romana a reusit sa explice Comisiei Europene urgenta adoptarii noului act normativ motivand situatia incerta de la nivelul pietei telecomunicatiilor din Romania, ca urmare a declansarii procedurii de infringement, existand pericolul ca actele adoptate de catre fosta Autoritate sa nu mai fie luate in considerare de catre operatori, din cauza iminentei modificari legislative. Aceasta motivare a fost acceptata numai impreuna cu scrisoarea primului-ministru, prin care se garanteaza faptul ca actul normativ nu va suferi modificari in viitorul apropiat prin intermediul altor ordonante de urgenta", se arata in document.

In urma avertismentului transmis de Comisia Europeana privind declansarea celei de-a doua etape a procedurii de infringement, s-a stabilit ca ministrul Comunicatiilor sa initieze demersuri pe langa Senat pentru urgentarea aprobarii ordonantei de urgenta.

Ministrul va pleca totodata la Bruxelles, la inceputul lunii octombrie, pentru a clarifica impreuna cu oficialii CE si "ultimele aspecte divergente".

ANCOM este institutia care stabileste regulile pentru piata de comunicatii din Romania, a carei valoare se ridica la sapte miliarde de euro.
 

Contractul, care se va derula pe o perioada de doi ani, presupune si furnizarea de servicii de comunicatii electronice prin retele fixe si mobile (Internet, comunicatii de date, telefonie fixa si mobila), se arata in anuntul de participare publicat de ANCOM.

Viitorii participanti vor depune o garantie de participare in cuantum de 60.000 lei. De asemenea, ANCOM solicita o garantie de buna executie a contractului subsecvent in cuantum de 5% din valoarea contractului subsecvent, fara TVA.

Cel mai important criteriu in procesul de evaluare a ofertelor depuse va fi pretul total al abonamentelor lunare - 65%.

ANCOM este institutia care stabileste regulile pentru piata de comunicatii din Romania si urmareste respectarea acestora.
 

Serviciul de Telecomunicatii Speciale a fost totodata autorizat, prin hotarare aprobata recent de Guvern, sa achizitioneze servicii de comunicatii de pe piata publica pentru Consiliul Concurentei si sa gestioneze reteaua constituita.

Costurile aferente serviciilor achizitionate vor fi recuperate de catre STS din bugetul Consiliului Concurentei.
 

"Incercam sa aducem cele mai noi servicii din oferta Liberty Global si in portofoliul UPC Romania. Mai multe detalii despre pret si numarul canalelor vor fi date publicitatii pe 29 septembrie, intr-o conferinta de presa", a afirmat Holtkamp, prezent la Amsterdam la o intalnire cu un grup de jurnalisti romani.

In luna iunie, directorul de marketing si vanzari al UPC Romania, Raluca Milin, a afirmat ca serviciul de televiziune de inalta definitie va fi disponibil din toamna si va transmite opt canale TV, respectiv TVR, PRO TV, HBO, Eurosport, History Channel, National Geographic, Fashion TV si BBC.

Serviciul HD va fi disponibil doar clientilor abonati la platforma digitala a operatorului.

De asemenea, UPC Romania se pregateste sa lanseze, in 15 septembrie, un serviciu care va permite clientilor operatorului, abonati la platforma digitala, sa caute dupa titluri, actori sau orice alt termen in programul TV. In plus, abonatii vor putea sa programeze inregistrarea tuturor episoadelor unui serial TV preferat printr-o singura setare a dispozitivului.

La inceputul anului, UPC Romania a lansat serviciul Digital Video Recorder (DVR), care permite inregistrarea programelor TV, precum si o noua platforma pentru televiziunea digitala prin cablu.

"Lansarea face parte din seria initiativelor UPC la nivel european. Pe termen mediu, strategia UPC este trecerea pe serviciile digitale", a declarat, in luna februarie, directorul financiar al operatorului roman, Severina Pascu.

Prin serviciul DVR, utilizatorii pot inregistra 65 de ore (165 GB) de programe TV si, de asemenea, pot opri, derula si relua emisiuni transmise in direct.

Subsidiara a companiei olandeze UPC Holding, UPC Romania este unul dintre primii trei jucatori locali pe piata telecomunicatiilor prin cablu TV.
 

Dispozitivul poate fi atasat unui medalion la gat si poate fotografia tot ce se intampla in jurul purtatorului o data la cateva secunde, inregistrand in acelasi timp si audio toate sunetele. Aparatul este prevazut cu GPS si poate transmite date transcrise si indexate dupa coordonate temporale.

Fotografiile persoanelor vor fi, de asemenea, identificate, marcate si pastrate in arhiva.

Potrivit specialistilor, dispozitivul ar putea deveni la fel de ubicuu cum au fost ceasul de la mana in ultimul secol.

Proiectul, marca Microsoft, se intituleaza SenseCam, are o vechime de zece ani si ar putea iesi pe piata in 2010.
 

RCS&RDS detine licenta audiovizuala pentru doua canale tematice, care difuzeaza filme in sistem pay per view (contra cost, n.r.), numite Digi Film 1, respectiv Digi Film 2, potrivit unei adrese a companiei, transmisa Consiliului National al Audiovizualului (CNA).

In adresa, Alexandru Oprea, presedintele RCS&RDS, a informat CNA ca intentioneaza sa modifice continutul Digi Film 1 si Digi Film 2, astfel incat, intr-un anumit interval de timp, programul difuzat de cele doua televiziuni sa fie gratuit pentru public.

"Dorim sa diversificam oferta comerciala pentru abonatii nostri prin difuzarea de filme, intr-un interval de timp determinat, in pachet de baza, iar in restul timpului se va pastra sistemul pay per view. De asemenea, in perioada in care programele pot fi vizionate in mod necodat, in baza, intentionam sa promovam evenimentele, respectiv filmele care vor fi difuzate in sistem pay per view. In aceste cazuri, difuzarea va fi codata si accesul la evenimentele promovate se va face in sistem pay per view, putand fi vizionate doar contra cost, la solicitarea abonatilor", spune Alexandru Oprea.

Potrivit reprezentantilor CNA, cate doua ore din programul televiziunilor va ramane in sistem pay per view, restul continutului urmand sa fie liber la retransmise, in pachetul de baza al companiei.

CNA a aprobat solicitarea RCS&RDS. Potrivit lui Rasvan Popescu, presedintele CNA, faptul ca o parte din continutul acestor posturi de filme va putea fi receptionat gratuit este "in beneficiul cetatenilor".

Operatorul de cablu RCS&RDS detine o licenta audiovizuala pentru un program pay per view, numit RCS&RDS, din 28 martie 2006. In sedinta din 23 septembrie 2008, CNA a aprobat schimbarea denumirii programului RCS&RDS in Digi Film si operarea pe licenta detinuta de RCS&RDS a programelor Digi Film 1 si Digi Film 2, doua canale de film care pot fi accesate de abonatii operatorului de cablu contra cost.

Serviciile pay per view, deja foarte populare in Vest, permit telespectatorilor sa achizitioneze orice program si sa plateasca pentru vizionarea lui in mod separat. Programul achizitionat este difuzat la aceeasi ora pentru toti cei care il comanda, spre deosebire de serviciile Video on Demand, care permit telespectatorilor sa vizioneze programul pe care il cumpara in orice moment al zilei.
 

"In cadrul acestei operatiuni au fost selectate 162 de proiecte in valoare de 7.172.674 lei, iar pana in acest moment au fost semnate contracte pentru 100 de proiecte in valoare de 4.664.371 lei. Valoarea totala a proiectelor aprobate pentru finantare de catre MCSI in anul 2009 este de aproximativ 94 milioane de euro, aproximativ 80% din valoarea cumulata a alocarilor pentru perioada 2007-2009", se mai precizeaza in comunicat.

Obiectivul general al POS CCE este cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti, cu asigurarea principiilor dezvoltarii durabile si reducerea decalajelor fata de productivitatea la nivelul Uniunii Europene, astfel incat Romania sa atinga, pana in anul 2015, un nivel de aproximativ 55% din valoarea medie a productivitatii Uniunii Europene. Autoritatea de Management (AM) desemnata pentru administrarea POS CCE, 2007-2013, este Ministerul Economiei si Finantelor.

Obiectivul specific al Domeniului Major de Interventie 1 „Sustinerea utilizarii tehnologiei informatiei si comunicatiilor” este cresterea utilizarii TIC prin sustinerea conectarii la broadband precum si prin consolidarea infrastructurii TIC (in special in zonele de esec ale pietei – zone rurale si mici urbane dezavantajate din punct de vedere al accesului la mijloacele moderne de comunicatii), pentru facilitarea accesului public la aceasta.

Acest domeniu major de interventie este format din patru operatiuni, din care prima este numita „Sprijinirea accesului la Internet si la serviciile conexe”. Prin intermediul acestei operatiuni se urmareste conectarea la internet prin conexiuni broadband si achizitionarea echipamentelor conexe. Operatiunea are ca beneficiari entitati private – IMM-uri si ONG-uri.
 

"Noii abonati Dolce pot opta pentru unul dintre cele trei pachete principale, ce pun la dispozitie programe pentru toate segmentele de clienti - Dolce National, Dolce Variat si Dolce Star. Ultimul are si o versiune pentru care nu este necesara o perioada contractuala, Dolce Flexi", se arata intr-un comunicat al Romtelecom.

Anterior, Romtelecom avea un singur abonament Dolce, Variety Special Star, destinat clientilor Romtelecom care utilizau un serviciu al operatorului, si costa 4,9 euro/luna.

Cu un abonament lunar de 2,9 euro, Dolce National se adreseaza clientilor cu venituri mici si nevoi reduse in ceea ce priveste vizionarea programelor TV. Abonamentul are 21 de programe TV.

Cu 48 de programe TV, Dolce Variat este un abonament destinat intregii familii. Pachetul este disponibil pentru un abonament lunar de 3,9 euro.

Cel de al treilea abonament, Dolce Star, se adresează cinefililor si are 57 de programe TV, inclusiv canalele CineStar, ActionStar si ComedyStar.

Pretul abonamentului Dolce Star se ridica la 4,9 euro.

In plus, portofoliul Romtelecom include si Dolce Flexi, singurul abonament de programe TV de pe piata disponibil fara perioada contractuala

"Dolce Flexi este ideal pentru casele de vacanta, cu aceeasi grila de programe ca si Dolce Star, dar oferit fara impunerea unei perioade contractuale", se spune in comunicat.

Directorul executiv comercial pentru segmentul rezidential al Romtelecom, Joerg Zeddies, spune ca redefinirea abonamentelor Dolce este o consecinta fireasca a maturizarii serviciului de televiziune prin satelit.

Serviciul de televiziune digitala Dolce a fost lansat in noiembrie 2006, in urma unei investitii initiale de 15 milioane de euro.
 

Contractul presupune achizitionarea de abonamente de voce destinate telefonelor mobile in sistemul GSM si 3G, precum si abonamente de transmisii de date in sistemul 3G/EDGE/GPRS.

Finantarea se asigura din sursele proprii ale SRR.

Viitorii ofertanti vor depune o garantie de participare la licitatie in valoare de 90.300 lei (21.000 euro) si una de buna executie a contractului in cuantum de 10% din valoarea contractului.

SRR detine in prezent posturile Radio Romania Actualitati, Radio Romania International, Radio Romania Cultural, Radio Romania Muzical, Antena Satelor, Radio3Net, Radio Bucuresti, peste 10 statii regionale, postul de radio pentru copii Kids Radio si agentia de presa Rador.
 

Potrivit ASSI, din cauza volumului mare de date ce urmeaza a fi procesate, autoritatile publice beneficiare ale declaratiilor prevazute in anexa nr. 2 urmeaza sa-si definitiveze, in cel mai scurt timp, procedurile si protocoalele interne de preluare si prelucrare a datelor.

'(...) pana la definitivarea acestor proceduri, declaratiile pot fi trimise si in varianta traditionala, folosita pana in prezent', precizeaza ASSI.

Conducerea institutiei, aflata in subordinea Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI), precizeaza ca 'semnarea documentelor electronice depuse va fi posibila in cel mai scurt timp cu ajutorul unui certificat calificat, emis de catre un furnizor de servicii de certificare calificata, acreditat in conformitate cu Legea nr.455/2001 privind semnatura electronica'.

Totodata, operatorul sistemului face eforturi pentru eliberarea electronica a certificatelor emise, astfel incat sa fie evitata deplasarea la sediul ASSI a reprezentantilor companiilor interesate.

Certificatul electronic necesar pentru transmiterea electronica a declaratiilor prin SEN, se elibereaza, deocamdata, la sediul ASSI, si este valabil doi ani de la data emiterii.
 

Potrivit anuntului postat de institutia condusa de Gabriel Sandu pe site-ul Sistemului Electronic de Achizitii Publice /SEAP/, 'trecerea la guvernarea electronica (e-Government) si realizarea dezideratului unei administratii fara hartii reprezinta o prioritate a Guvernului pentru atingerea obiectivelor de modernizare a administratiei publice'.

Portalul e-Romania este o platforma interactiva, prin intermediul careia cetatenii ar putea plati pe Internet taxele si impozitele, precum si numeroase alte servicii publice.

Contractul, numit 'eRomania1', presupune incheierea un acord-cadru cu un singur agent economic, pe o durata de 45 de luni, in valoare de 42,01 milioane lei (fara TVA).

Printre conditiile de participare la licitatia din octombrie, MCSI stipuleaza ca media cifrei de afaceri a ofertantului, pe ultimii trei ani, trebuie sa fie mai mare de 18 milioane euro.

De asemenea, ofertantul trebuie sa prezinte cel putin trei contracte finalizate in ultimii trei ani, si care sa includa servicii de dezvoltare, implementare si intretinere de portal web, cu o valoare totala mai mare de 800.000 euro.

Totodata, dosarul trebuie sa contina prezentarea a cel putin trei contracte finalizate in ultimii trei ani care sa contina servicii de dezvoltare aplicatii ce au la baza interactiunea institutiilor publice cu cetatenii, prin intermediul mijloacelor electronice de tip e-Guvernare sau e-Administratie, cu o valoare estimata de minim 500.000 euro.

Deschiderea ofertelor va avea loc pe data de 1 octombrie la sediul MCSI.

CNA a analizat, in sedinta de marti, solicitarea Societatii Romane de Televiziune (SRTv) de eliberare a licentelor audiovizuale digitale pentru posturile ce apartin Televiziunii Romane.

"Avand in vedere misiunea publica, precizata de legea 41/1994, pe care SRTv o are si tinand cont ca nici legislatia europeana si nici legislatia romaneasca nu impune numarul de programe pe care societatea noastra sa le emita digital in sistem DVB-T, solicitam, in conformitate cu legea 504/2002, art. 52, acordarea licentelor audiovizuale digitale pentru urmatoarele programe: TVR1, TVR2, TVR3, TVR Cultural, TVR Info, TVR Cluj, TVR Craiova, TVR Iasi, TVR Timisoara, TVR Targu Mures si TVR HD", se arata in solicitarea SRTv transmisa CNA.

Televiziunea Publica a solicitat CNA desemnarea Societatii Nationale de Radiocomunicatii SA ca operator pentru multiplexurile digitale pe care vor fi transmise aceste programe. In plus, TVR a cerut Consiliului si consemnarea acestei societati in licenta audiovizuala, in vederea acordarii de catre ANCOM a licentei de emisie catre Societatea Nationala de Radiocomunicatii SA.

"Mentionam ca, in conformitate cu legea 504/ 2002, art. 52, licentele audiovizuale digitale pentru serviciile publice de radiodifuziune si televiziune se elibereaza fara concurs", se mai spune in solicitarea SRTv.

"Avem ocazia sa facem primul pas in materie de digital. Cred ca, in momentul de fata, ce putem sa facem este sa fim de acord pentru canalele terestre cu acoperire nationala ale TVR - TVR 1 si TVR 2 - urmand ca, dupa o alta etapa, dupa ce au fost repartizate si celelalte posturi cu emisie terestra, sa analizam si celelalte posturi ale SRTv", a spus Rasvan Popescu, presedintele CNA.

Potrivit lui Gelu Trandafir, membru al CNA, nu au fost stabiliti operatorii multiplexurilor pe care vor emite digital posturile tv. "Mie mi se pare ca punem carul inaintea boilor, atat timp cat nu avem operatorii de multiplex desemnati", a spus Gelu Trandafir.

"Ei (TVR 1 si TVR 2, n.r.) se duc catre orice operator vor", a spus Rasvan Popescu. "Ei (TVR 1 si TVR 2, n.r.) o sa poata sa emita digital apoi. O sa avem macar doua canale in Romania care incep sa emita digital", a explicat Popescu.

In cele din urma, membrii CNA au decis sa trimita ANCOM acordul Consiliului ca posturile TVR 1 si TVR 2 sa poata sa emita digital. Decizia a fost adoptata cu opt voturi pentru si doua impotriva (Gelu Trandafir si Christian Mititelu).

Tranzitia la televiziunea digitala va incepe pana la 31 decembrie 2009, prin acordarea a doua multiplexuri pe care vor fi retransmise posturile publice cu acoperire nationala, precum si televiziunile private cu acoperire si indici de audiente semnificativi, potrivit unui proiect de Hotarare de Guvern.
 

Totodata, un numar de 314 posturi vor fi reduse in structura Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale, economiile ce vor fi facute fiind de 70,4 milioane lei.
 

"Castigatorul licitatiei organizate de SNR este compania Romkatel, filiala din Romania a firmei germane Kathrein, avand ca subcontractor compania LS Telcom din Germania. Contractul a fost incheiat in data de 7 august, iar pretul este de 710.420 euro, la care se adauga TVA", au declarat, marti, reprezentantii biroului de presa al SNR.

La licitatie a depus o oferta si grupul TDF (Franta).

Obiectul contractului consta in proiectarea in amplasamentele apartinand SNR a trei retele nationale de emisie digitala terestra (DVB-T) a programelor de televiziune.

Digital Video Broadcasting-Terrestrial (DVB-T) reprezinta standardul organizatiei europene de profil DigiTAG pentru transmiterea televiziunii digitale terestre.

Prestarea viitoarelor servicii de proiectare va avea loc in 80 de amplasamente apartinand SNR la nivel national. Durata contractului va fi de 12 luni de la data atribuirii.

In luna iunie, directorul general al SNR, Gabriel Grecu, a declarat ca, in urma acestei lictatii, operatorul va avea o imagine clara asupra costurilor pe care le implica trecerea de la formatul analogic la cel digital a celor doua retele de retransmitere a programelor TVR.

"SNR are doua retele analogice de relee pentru retransmiterea programelor de televiziune, utilizate pentru TVR1 si TVR2. Trecerea la formatul digital va permite unei retele sa transmita ambele programe TVR, iar a doua va fi utilizata pentru retransmiterea programelor televiziunilor comerciale, la cererea acestora. Estimez ca SNR are nevoie de 50-60 milioane de euro pentru trecerea celor doua retele de la analogic la digital", a spus Grecu.

Potrivit unui proiect al Ministerului Comunicatiilor privind trecerea la televiziune digitala, niciun emitator analogic de televiziune nu va mai emite pe teritoriul Romaniei dupa 1 ianuarie 2012, data la care se va incheia si tranzitia de la serviciile de televiziune analogice la cele in format digital de tip DVB-T.

De asemenea, pana la finele anului 2015, peste 99% din populatia Romaniei va beneficia de acoperire cu servicii de televiziune digitala, cel putin pentru posturile publice nationale de televiziune.

Trecerea televiziunilor de la analogic la digital in Romania va incepe in acest an, pana la 31 decembrie, urmand sa se acorde primele doua multiplexuri digitale nationale, cu obligatia ca acestea sa retransmita posturile publice de televiziune terestra cu acoperire nationala.
 

Numarul de contracte in derulare cu clientii a urcat la la 1.639.500 de unitati, de la 1.624.900 la finele anului trecut, reiese din raportarile trimestriale din ultimele 12 luni ale UPC.

Fata de nivelul de 1.651.400 inregistrat la jumatatea anului trecut, numarul de contracte a scazut usor la 30 iunie 2009. Comparativ cu finele primului trimestru din acest an, numarul de abonamente al UPC Romania a coborat usor, de la nivelul de 1.640.300.

Numarul de clienti ai operatorului a coborat in primul semestru al acestui an, la 1.248.300, de la nivelul de 1.263.400 raportat la finele anului trecut, respectiv 1.314.300 de clienti la 30 iunie 2008.

Desi UPC Romania a pierdut clienti pe serviciul de cablu analog (912.900 la jumatatea acestui an, fata de 998.200 la finele lui 2008, respectiv 1.131.600 la jumatatea anului trecut), o parte dintre acestia s-au transferat catre serviciul de cablu digital, compania inregistrand o crestere puternica pe acest segment, precum si pe serviciile de internet si telefonie.

"In pofida conditiilor macroeconomice dificile, continuam sa crestem constant pe serviciul de televiziune digitala, care reprezinta un focus important pentru noi (...) Am reusit de asemenea sa performam si in ceea ce priveste migrarea clientilor de la serviciul de televiziune analogic la cel digital astfel ca, in ansamblu, rezultatele de pe analogic nu au impact asupra situatiei operationale. Am reusit sa migram catre digital un numar suficient de mare de clienti care sa aduca venit", a declarat directorul financiar executiv al UPC Romania, Severina Pascu.

Astfel, operatorul avea, la jumatatea acestui an, 179.600 de clienti pe televiziune prin cablu digital, fata de 109.900 la finele anului trecut, respectiv 52.800 la sfarsitul lunii iunie din 2008.

UPC Romania a obtinut totodata un avans de 15% al numarului de abonati la internet fata de jumatatea anului trecut, la 250.700 de utilizatori, de la 218.200 de clienti. La 31 decembrie 2008, compania avea 237.300 de clienti ai serviciilor de internet.

Totodata, numarul de clienti pe telefonie a urcat cu 18,2%, la 140.500 de utilizatori, de la 118.800 la jumatatea anului trecut. La sfarsitul lui 2008, compania avea 124.200 clienti ai serviciilor de telefonie.

Pe segmentul de televiziunie prin satelit (DTH), UPC Romania a obtinut un avans de aproape 20% al numarului de utilizatori, de la 130.000 la 30 iunie 2008 la 155.800 la finele primului semestru din 2009. La sfarsitul anului trecut, compania avea 155.300 de clienti pe DTH.

UPC Romania face parte din compania UPC Holding, inregistrata in Olanda, cu 10.359.900 de clienti si 16.038.400 de abonamente in noua tari din Europa si Chile. UPC este controlata de grupul american Liberty Global.

Veniturile UPC Holding au stagnat in primul semestru comparativ cu perioada similara a anului trecut, la 1,7 miliarde euro.
 

Potrivit Roxanei Patrascu, directorul de dezvoltare al Media Sat, Alonia are in prezent peste 63.000 de utilizatori inregistrati pe 43.000 de adrese de e-mail unice. "Alonia a fost primita inca de la lansare foarte bine de catre romani. Acum cresterea este mai mica, dar constanta, de circa 6.000 de utilizatori pe luna. Prognozam ca pana la sfarsitul lui 2009 sa inregistram in jur de 100.000 de utilizatori", a declarat aceasta.

De altfel, succesul Alonia este demonstrat si de faptul ca, de la lansarea serviciului la 1 decembrie 2008, s-au inregistrat 2,5 milioane de afisari, 780.000 de vizite din 146 de tari si un numar de 260.000 de vizitatori unici, potrivit datelor Google Analytics, furnizate de Media Sat.

Alonia este primul messenger romanesc, iar serviciile pe care le integreaza sunt Chat, Telefonie PC la PC si Videotelefonie, oferite gratuit utilizatorilor, si serviciul PC la Telefon, oferit contra cost.

"Feed-back-ul de la utilizatorii nostri ne-a ajutat enorm sa imbunatatim serviciul, Alonia fiind in prezent la versiunea 2.0.2. Avem si pe site o sectiune speciala in care utilizatorii pot vota sau propune noi functionalitati ale Alonia si suntem foarte receptivi la toate propunerile pe care le primim", a spus Patrascu, care a adaugat ca au fost operate modificari fata de versiunea initiala.

Astfel, ea spune ca diferentierea cea mai importanta a Alonia fata de alte servicii similare o reprezinta faptul ca pe lista de contacte se pot vedea si contactele din alte messengere si se pot adauga persoane care au doar numar de telefon, nu si adresa de messenger.

"Astfel, Alonia este si o agenda telefonica online, pe care o ai la dispozitie oriunde te-ai afla", a precizat ea, explicand ca serviciul functioneaza ca un portal de comunicare.
 

In situatiile de urgenta, o crestere subita a numarului de apeluri poate duce la suprasolicitarea retelelor si la blocarea acestora. Din acest moriv este recomandat ca utliizatorii sa dea numai acele telefoane care sunt neaparat necesare, sa scurteze, pe cat posibil, conversatiile de pe telefon sau sa trimita mesaje scurte (SMS), precizeaza ANCOM.

De asemenea, este recomandata folosirea internetului de pe telefonul mobil pentru posta electronica (e-mail) sau mesaje instant. In cazul in care familia si prietenii sunt in afara zonei afectate, ei pot transmite celorlalti informatii despre situatia de urgenta, iar in felul acesta poate fi dat doar un singur apel in loc de mai multe.

“In situatiile exceptionale (ex. cutremure, incendii, inundatii) trebuie sa dam prioritate cazurilor cu adevarat urgente. Telefoanele date doar pentru a discuta despre ce s-a intamplat sau despre orice altceva ce nu reprezinta o urgenta pot supraincarca retelele de telefonie. Serviciul de urgenta 112 nu va mai putea fi apelat pentru a raspunde la solicitarile celor aflati cu adevarat in pericol”, precizeaza ANCOM.

112 este numarul european unic pentru apeluri de urgenta in caz de incendii, accidente, urgente medicale, dezastre si alte evenimente care necesita interventia rapida a serviciilor specializate (Politie, Jandarmerie, Ambulanta, Pompieri, SMURD).

Un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter s-a produs miercuri, in jurul orei 10,50, la granita Romaniei cu Bulgaria, in zona Marii Negre. Seismul, care s-a produs la o adancime de 20 de kilometri, s-a simtit in zona epicentrala - sudul Constantei, Mangalia - si la Bucuresti si a durat in jur de sase secunde.
 

“Protocolul ne va ajuta sa identificam zonele in care putem folosi impreuna resursele de care dispunem pentru a realiza o reglementare eficienta a pietelor de comunicatii si servicii postale, in beneficiul consumatorilor”, a subliniat presedintele Consiliului Concurentei.

La randul sau, presedintele Autoritatii de Reglementare in Comunicatii, Catalin Marinescu, a adaugat ca ANCOM si Consiliul Concurentei dispun de instrumente diferite pentru a studia si actiona asupra pietelor, care luate in parte pot, uneori, sa nu fie suficiente, dar impreuna pot gasi remedii pentru a asigura concurenta pe piata comunicatiilor electronice si cea a serviciilor postale.

Printre instrumentele care vor asigura implementarea acestui protocol se numara constituirea unor echipe mixte de experti, initierea de actiuni de cercetare a pietei, sub forma unor studii sau analize, necesare ambelor institutii pentru cunoasterea pietei, mediatizarea legislatiei, masurilor si actiunilor legate de mediul concurential si functionarea sectoarelor comunicatiilor electronice, comunicatiilor audiovizuale si serviciilor postale.

Schimbul de informatii intre institutii va fi completat prin date culese cu prilejul intalnirilor avute cu agentii economici in vederea identificarii problemelor legate de aplicarea reglementarilor din domeniu.

Consiliul Concurentei are ca principale atributii protejarea si stimularea concurentei pentru asigurarea unui mediu concurential normal, in scopul promovarii intereselor consumatorilor.

Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii stabileste regulile pentru piata de comunicatii din Romania si vegheaza la respectarea acestora.
 

"Este o analiza in curs. Evident daca apare un competitor puternic in piata si creste concurenta e un lucru favorabil. In acelasi timp trebuie sa vedem daca toate pietele pe care opereaza aceste doua companii nu se formeaza o concentrare excesiva. Dar in principiu, e un lucru bun sa apara un competitor puternic in piata. Am primit recent opiniile celorlalti operatori din piata, Orange si Vodafone si-au spus punctele de vedere, analizam si cred ca in urmatoarele saptamani vom veni cu o decizie", a mai declarat Bogdan Chiritoiu.
 

Costurile estimative pentru implementarea strategiei se ridica 1,25 miliarde euro.

Implementarea strategiei de dezvoltare a comunicatiilor electronice in banda larga va conduce, de asemenea, la cresterea gradului de acces la serviciile de comunicatii electronice de banda larga, la nivelul populatiei, de 100 la suta pana in 2015, la conectarea si cresterea gradului de utilizare a serviciilor in banda larga la nivelul IMM-urilor, precum si la cresterea ofertei de servicii on-line pentru sectorul guvernamental si cel de afaceri.

Obiectivele specifice ale strategiei se refera atat la stimularea cererii, cat si a ofertei de servicii de comunicatii electronice de banda larga in sectorul public si privat prin conectarea institutiilor publice, cresterea utilizarii in domeniul public, sustinerea IMM-urilor in pregatirea, configurarea si implementarea proiectelor de infrastructura si servicii, dezvoltarea de continut si aplicatii.

Potrivit actului normativ, necesarul real de finantare pentru implementarea acestei strategii va putea fi obtinut doar printr-o fundamentare pe costuri analizata de toti reprezentantii grupului de lucru, dar si cu operatorii de pe piata de comunicatii.

Din suma totala estimata pana in prezent pentru implementarea strategiei au fost prevazute fonduri de 140 milioane euro pentru dezvoltarea infrastructurii in zonele defavorizate din punct de vedere al accesului si 770 milioane euro pentru introducerea serviciilor on-line la nivelul administritiei publice. Pentru conectarea la servicii de comunicatii in banda larga si cresterea gradului de utilizare in cadrul IMM-urilor au fost estimate costuri de implementare de 80 de milioane euro, pentru stimularea dezvoltarii de continut - 35 de milioane de euro, pentru sporirea accesibilitatii serviciilor - 85 milioane de euro, educarea consumatorilor - 15 milioane euro si alte cheltuieli - 35 milioane euro.

Desi rata de penetrare a serviciilor de comunicatii in banda larga a continuat sa creasca in 2008, este in continuare una dintre cele mai scazute din UE, de numai 10,52 la suta la nivelul populatiei si de 27,04 la suta la nivel de gospodarie. In strategie se precizeaza ca aceasta situatie se datoreaza liberalizarii tarzii a pietei (2003), lansarea cu intarziere a DSL (digital subscriber line), la sfarsitul anului 2005, utilizarea redusa a computerelor personale (doar 35 la suta din gospodarii au acces la PC), o arie de acoperire redusa a serviciilor de comunicatii electronice in banda larga (30 la suta din populatie locuieste in orase fara acoperire a serviciilor de comunicatii in banda larga) si venituri reduse, in special, in zonele rurale.

Comunicatiile electronice in banda larga au devenit o prioritate la nivel mondial in a doua jumatate a anilor 1990, ca rezultat al faptului ca societatea bazata pe cunoastere are un impact semnificativ asupra competitivitatii, dezvoltarii rapide a comunicatiilor si a tehnologiilor IT, precum si asupra liberalizarii pietelor telecom.

Broadbandul (banda larga), indiferent de mediul de transmisie (cablu, unde radio, fibra optica) sau de viteza, defineste gradul de conectare in retea folosit si, implicit, cantitatea de informatii la care avem acces la un moment dat.

Largimea benzii este ceruta de diferite servicii on-line si difera in mod semnificativ, in functie de acestea.
 

In acest sens, sefii celor doua institutii, Bogdan Mihailescu, respectiv Gabriel Sandu, urmeaza sa aiba o serie de intalniri, in perioada 23-25 iulie, cu oficiali si experti germani.

Potrivit unui comunicat oficial al ASSI, pe durata a doua zile oficialii romani vor avea intrevederi cu Secretarul de Stat din cadrul Ministerului Federal de Interne al Germaniei, August Hanning, dar si cu presedintele Biroului Federal pentru Securitatea Informatiei, Udo Helmbrecht.

Totodata, in cadrul discutiilor cu expertii germani vor fi abordate subiecte referitoare la implementarea solutiilor de e-Guvernare, cadrul legislativ si institutional din Germania, cardurile de identitate electronica ce permit utilizarea serviciilor electronice, securitatea informationala si crearea unor centre CERT (Computer Emergency Response Team) pentru a avea capacitatea de a reactiona in cazul unor probleme legate de securitatea informationala.

Prin intermediul e-Guvernare, se urmareste reducerea barierelor administrative birocratice si accesibilitate la informatiile si serviciile publice.

Proiectul de Hotarare pentru aprobarea Strategiei privind tranzitia de la televiziunea analogica terestra la cea digitala terestra si implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel national, postat pe site-ul Ministerului Comunicatiilor, modifica un alt proiect de HG, care prevedea ca tranzitia la televiziunea digitala ar fi trebuit sa debuteze la data de 1 august, cu o licitatie ANCOM pentru acordarea a doua multiplexuri pe care urmau sa fie retransmise posturile cu acoperire nationala.

Totusi, tranzitia de la televiziunea analogica la televiziunea digitala nu va putea debuta pe 1 august din cauza Senatului, care a amanat pana in toamna modificarea Legii audiovizualului nr. 504 din 11 iulie 2002. Proiectul de lege de aprobare a Ordonantei de urgenta 181/2008 pentru modificarea Legii audiovizualului nu a intrat, pe 30 iunie, pe ordinea de zi a ultimei sedinte a plenului Senatului, inainte de vacanta parlamentara, fiind amanat pentru sesiunea din toamna.

Astfel, noul proiect de Hotarare de Guvern prevede ca primele doua multiplexuri digitale nationale sa se acorde pana la data de 31 decembrie 2009, cu obligatia ca acestea sa retransmita posturile publice de televiziune terestra cu acoperire nationala, precum si televiziunile private cu acoperire si indici de audiente semnificativi, potrivit criteriilor si modalitatilor stabilite de Consiliul National al Audiovizualului (CNA).

Un multiplex digital terestru este un grup de programe si servicii audiovizuale transmise prin emisie radioelectrica terestra, utilizand modulatie digitala in limitele unui canal de televiziune standard, avand acoperire nationala ori regionala, prin folosirea unuia sau mai multor canale/ frecvente radioelectrice.
 

"In ceea ce priveste pietele serviciilor de apeluri, autoritatea intentioneaza sa retraga toate obligatiile impuse anterior in sarcina Romtelecom, ca urmare a presiunilor concurentiale atat directe, cat si indirecte, de la nivelul altor piete, exercitate indeosebi din partea operatorilor de retele de cablu si a celor de retele mobile de telefonie, care au avut ca efect scaderea semnificativa a cotelor de piata ale furnizorului fost monopolist, in unele situatii chiar si sub 40%", se arata intr-un comunicat al Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM).

In stabilirea concluziilor preliminare, autoritatea a avut in vedere si faptul ca, atat pentru serviciile de acces, cat si pentru serviciile de apeluri, Romtelecom practica tarife situate, in medie, sub nivelul maxim permis prin formula de control al cresterilor tarifare stabilita de autoritate in urma analizelor de piata realizate in anul 2004.

Pe piata cu amanuntul a seriviilor de acces si pe cea de gros, obligatiile impuse Romtelecom se vor mentine, conform proiectelor ANCOM supuse consultarii publice.

Romtelecom ramane furnizor cu putere semnificativa pe ambele piete de gros, precum si pe piata cu amanuntul a serviciilor de acces la puncte fixe, se arata in comunicat.

Pe piata cu amanuntul a serviciilor de acces, obligatiile impuse Romtelecom, respectiv oferirea abonatilor posibilitatea de a utiliza serviciile oricarui furnizor de servicii de telefonie destinate publicului, cu care este interconectat, si interzicerea conditionarii achizitionarii unui serviciu de cumpararea altuia, respectiv obligatia de a nu conditiona furnizarea serviciilor de acces la puncte fixe de acceptarea de catre utilizatorii finali a unor prestatii suplimentare, fara legatura cu serviciul solicitat, se vor mentine.

Pentru pietele de gros de originare ale apelurilor la puncte fixe si tranzit al apelurilor prin retele publice de telefonie, in urma analizelor de piata realizate, opinia preliminara a autoritatii este ca Romtelecom detine in continuare putere semnificativa, principalele criterii care au stat la baza acestei concluzii fiind cota de piata de peste 50% inregistrata pe ambele piete, existenta unor bariere ridicate la intrarea pe piata, precum si la schimbarea furnizorului, lipsa concurentilor potentiali, precum si controlul asupra unei retele sau infrastructuri asociate, greu de duplicat.
 

Potrivit ANCOM, care a lansat pentru consultare publica trei proiecte de decizie cu privire la aceste piete, este necesara o revizuire si reevaluare a situatiei concurentiale, prin prisma evolutiilor inregistrate la nivelul sectorului comunicatiilor electronice din Romania in perioada 2004 - 2008.

In ceea ce priveste pietele serviciilor de apeluri, ANCOM intentioneaza sa retraga toate obligatiile impuse anterior in sarcina Romtelecom, ca urmare a presiunilor concurentiale atat directe, cat si indirecte (de la nivelul altor piete), exercitate indeosebi din partea operatorilor de retele de cablu si a operatorilor de retele mobile de telefonie, care au avut ca efect scaderea semnificativa a cotelor de piata ale furnizorului fost monopolist, in unele situatii chiar si sub 40 la suta.

ANCOM a avut in vedere si faptul ca, atat pentru serviciile de acces, cat si pentru serviciile de apeluri Romtelecom practica tarife situate, in medie, sub nivelul maxim permis prin formula de control al cresterilor tarifare stabilita de Autoritate in urma analizelor de piata realizate in anul 2004.

“Acest demers vine ca urmare a intensificarii concurentei pe piata serviciilor de telefonie la puncte fixe din Romania, in special ca urmare a evolutiilor din perioada 2007-2008. Astfel, ANCOM considera ca, in orizontul de timp al analizei de piata, masurile de reglementare mentinute pe piata de acces si la nivelul pietelor de gros sunt suficiente pentru a asigura o concurenta eficienta la nivelul pietelor cu amanuntul de telefonie fixa,” a declarat presedintele ANCOM, Catalin Marinescu.

Dupa incheierea perioadei de consultare publica si analizarea observatiilor si propunerilor primite, ANCOM urmeaza sa notifice Comisiei Europene si autoritatilor nationale de reglementare din celelalte state membre ale Uniunii Europene setul de masuri propuse.
 

Radu Petric a participat, marti, la evenimentul "Televiziunea in era digitala", organizat la Bucuresti pentru a marca lansarea Asociatiei pentru Comunicatii Digitale, care are ca principal scop informarea publicului despre tranzitia de la televiziunea analogica la cea digitala.

"Sunt deja operatori de cablu care fac aceasta tranzitie la digital, desi pentru noi nu este obligatorie. Noi vedem rezistenta la tranzitie. Avem multe televizoare vechi, chiar si televizoare alb-negru. Unul din factorii care ne mentin in joc este ca suntem distribuiti in analogic", a spus Radu Petric, precizand ca televiziunile sunt primele care vor suferi impactul trecerii la digital.

"Foarte multe dintre televiziunile romanesti au inceput sa lanseze televiziuni de nisa, ale caror venituri vin nu numai din publicitate, ci si din distributia prin cablu. In momentul digitalizarii, veniturile vor veni exclusiv din publicitate, care, in conditii de criza, merg in jos, nu in sus", a explicat Petric.

El a precizat ca operatorii de cablu asteapta sa vada in ce masura autoritatile vor sprijini financiar acest proces de trecere de la televiziunea analogica la cea digitala.

Radu Petric a mai spus ca, in cazul cablistilor, "abonatul va stabili tranzitia la digital. "Noi ne vom adapta strategia in functie de acea taxa lunara pe care o incasam la ghiseu. Romanul nu are foarte mare apetit sa plateasca suplimentar si vrea un pachet de baza gras la un pret mic (...) Strategiile se lovesc intotdeauna de realitate. Fiecare operator incearca sa introduca servicii suplimentare, daca exista cerere pentru un serviciu suplimentar. Sunt si operatori mici si mari care au inceput sa treaca la digital, in masura in care exista cerere (...) Impactul unor programe platite precum HBO este limitat", a explicat seful ACC.
 

Prin implementarea proiectelor vor fi conectate la internet 2.302 de scoli din toate regiunile tarii, in special cele din mediul rural, si vor beneficia de acces la internet aproximativ 543.000 de elevi si 47.000 de cadre didactice.

Grupul de programe face parte din operatiunea 314 'Sustinerea conectarii unitatilor scolare la internet prin conexiuni broadband', Domeniul Major de Intervetie 1 'Sustinerea Utilizarii Tehnologiei Informatiei', Axa Prioritara III 'TIC pentru sectoarele privat si public', Programul Operational Sectorial 'Cresterea Competitivitatii Economice'.

Potrivit sursei citate, obiectivele specifice ale proiectelor sunt: cresterea numarului de elevi si profesori care utilizeaza TIC, cresterea numarului de unitati scolare care beneficiaza de conexiune la internet broadband, formarea competentelor aplicative de utilizare al personalului unitatilor scolare, consolidarea infrastructurii IT la nivelul unitatilor scolare, reducerea decalajului educational dintre mediile rural - urban in domeniul TIC.
 

Aceasta masura este complementara celei de-a treia cereri de proiecte pentru temele din cadrul programului ICT-PSP, care s-a incheiat la data de 2 iunie, se arata in informarea MCSI.

Potrivit sursei citate, participarea este deschisa tuturor organizatiilor din statele membre ale Uniunii Europene (UE) si din alte tari care au acorduri specifice in acest sens. Conditia de baza este ca proiectele prezentate sa implice un numar minim de organizatii din diferite state membre sau asociate. Data limita pentru transmiterea proiectelor este 23 septembrie 2009.

Cei interesati sa depuna astfel de proiecte pot gasi mai multe detalii la adresa www.europa.eu, sectiunea "information society".

Potrivit sursei citate, in urma cu doua zile, s-a initiat procedura de achizitie publica a primului pachet de servicii, a caror implementare va reduce costurile administratiei publice, va diminua birocratia si va eficientiza procesul administrativ.

“Durata acordului cadru este de 45 de luni, care se vor derula incepand din momentul castigării licitatiei, aceasta prima etapa desfasurandu-se pana in 2013. Serviciile care fac obiectul viitorului contract sunt: e-Contribuabil, e-IMM-uri, e-Autorizatii, e-Mediu, e-Cetatean, e-Justitie, e-Auto, e-Functionari publici, e-Educatie, e-Turism, e-Cultura, e-Agricultura, e-Vama si e-Statistica”, a declarat ministrul Comunicatiilor si Societatii Informationale, Gabriel Sandu.

Proiectul prezentat de MCSI corespunde unei finantari multianuale care va permite furnizarea electronica a serviciilor publice de mare impact, va pune la dispozitia unui numar cat mai mare de institutii, societati comerciale si cetateni a tuturor informatiilor de baza, pentru cresterea calitatii vietii si va asigura un grad adecvat de siguranta, de confidentialitate si de transparenta.

Site-ul www.romania.gov.ro este un portal oficial, care va deveni punctul unic de acces la serviciile publice online si va face trecerea la “guvernarea electronic”.

Echipele de experti din cadrul ministerului, impreuna cu cei ai institutiilor subordonate lucreaza pentru continua imbunatatire a acestuia. Structura si continutul initial al conceptului acestui portal au fost produsul MCSI si ICI, neimplicand colaborarea cu nicio companie privata.